La presiunea Comisiei Europene, autorităţile vor trebui să stea cu ochii pe câştigurile investitorilor în energie regenerabilă, care, până în 2020, vor primi subvenţii de circa 10 miliarde euro.

Aprobate cu uşurinţă de Parlament, subvenţiile pe care România vrea să le acorde energiilor verzi sunt considerate, în unele situaţii, de către Comisia Europeană (CE), prea generoase.

Oficialii de la Bruxelles au luat la puricat schema de sprijin, stabilită prin Legea 220/2008, principala temere fiind că autorităţile române le asigură investitorilor profituri prea mari. Astfel, şi acum această lege aşteaptă avizul CE pentru a intra în vigoare.

Biomasa ia mai puţini bani

În urma consultărilor cu oficiali de la Bruxelles, autorităţile au modificat acum, printr-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, Legea 220. Prin noile prevederi, se mai taie din subvenţiile pentru unele tehnologii, iar autorităţile vor trebui să se asigure că investitorii nu vor avea câştiguri prea mari.

"Am discutat de la bun început cu oficialii CE despre supracompensare. Unde au constatat că se ajunge acolo, am propus micşorarea numărului de certificate verzi. Pentru consumatorul final, aducem o garanţie în plus că investitorii nu vor primi venituri necuvenite", a declarat, pentru EVZ, Dan Plaveti, şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit acestuia, consumatorii plătesc deja în factură contravaloarea unor certificate verzi, iar după ce noua schemă de sprijin va intra în vigoare, se va calcula dacă sunt necesare alte ajustări, dat fiind că numărul de certificate verzi pentru fiecare MWh produs în centrale eoliene va creşte de la unul la două.

Dacă proiectul de modificare a Legii 220 nu modifică subvenţia pentru energia eoliană, în cazul electricităţii produse pe bază de biomasă, valoarea a fost redusă substanţial, în funcţie de tehnologii. Astfel, pentru fiecare MWh livrat de producătorii de energie electrică din surse geotermale, biomasă, biolichide şi biogaz, se vor acorda două certificate verzi în loc de trei, ca în Legea 220.

Pentru energia pe bază de gaz rezultat din procesarea deşeurilor sau din fermentarea nămolurilor din instalaţiile de tratare a apelor uzate se va acorda un certificat verde, în loc de trei.

Dacă ţinem cont că valoarea maximă de tranzacţionare a unui certificat este de 55 euro (valoarea minimă este de 27 euro, până în 2025), se poate calcula şi cât pierd aceste companii.

Proiectele mari, sub lupa Comisiei Europene

Nici investitorii în celelalte surse de energie nu pot sta însă foarte liniştiţi. ANRE îi va monitoriza anual pe beneficiarii de certificate verzi. De asemenea, instituţia poate cere reducerea numărului de certificate, în cazul în care se constată că asigură profituri prea mari, dar asta doar în cazul proiectelor care vor începe producţia după intrarea în vigoare a noii scheme-suport.

Prevederea îi nemulţumeşte pe investitorii în domeniu, întrucât, susţin ei, creează o incertitudine care duce la nebancabilitatea proiectelor.

Tot în urma consultărilor cu CE, în propunerea de modificare a legii s-a inclus prevederea ca proiectele mai mari de 125 MW să fie notificate individual la Bruxelles. Abia după ce se obţine avizul CE, investitorii în aceste proiecte pot primi certificatele verzi, dar ANRE le poate reduce unora numărul acestor certificate.

"Niciun alt stat membru nu mai aplică această prevedere. Procesul birocratic este greoi şi lung şi pune în pericol realizarea numeroaselor proiecte mari", ne-au declarat reprezentanţi din sectorul eolian.

Potrivit datelor din piaţă, 550 MW eolieni sunt instalaţi deja, iar până la finele anului cifra va ajunge la 1.000 MW.

COMPARAŢIE

Cu cât subvenţionăm energiile regenerabile

"Aducem o garanţie consumatorilor că investitorii nu vor primi venituri necuvenite“ DAN PLAVETI, preşedintele ANRE