Tinerele democraţii se simt trădate de Marea Britanie şi Franţa, care au decis să relanseze relaţiile cu Moscova.
Decizia guvernului de la Londra de a permite Franţei, care deţine preşedinţia semestrială a UE, să asigure normalizarea relaţiilor cu Rusia a generat panică în rândul ţărilor est-europene, dezamăgite de „duplicitatea“ Marii Britanii, scrie publicaţia „The Daily Telegraph“, într-un editorial semnat de Edward Lucas, autorul cărţii „Noul Război Rece: Cum ameninţă Kremlinul atât Rusia, cât şi Occidentul“.
„Ar fi trebuit să ştim. Pentru că suntem doar o ţară îndepărtată despre care nu ştiu nimic“, a declarat un oficial de rang înalt din una din capitalele est-europene. Temerile manifestate de acestea survin într-un moment în care UE dă dovadă în continuare de o unitate fragilă în gestionarea relaţiilor cu Moscova. Reacţia Bruxelles-ului în faţa agresiunii ruse din Georgia nu a impresionat, rezumându-se la o simplă mustrare şi decizia de suspendare a negocierilor pentru semnarea unui nou acord de parteneriat, scrie publicaţia britanică.
Dezinteres pentru politica externă Lucas identifică motivul care a stat la baza întoarcerii la 180 de grade a Londrei, una din cele mai radicale din istoria diplomatică recentă: premierului britanic Gordon Brown nu îi pasă prea mult de chestiunile legate de politica externă. Franţa, pe de altă parte, are nevoie de un triumf răsunător în planul politicii externe pe care să îl prezinte la summitul european de la Nisa, de luna aceasta. Iar relansarea relaţiilor cu Rusia ar fi opţiunea ideală.
Oficialii din executivul de la Londra care s-au opus apropierii de Moscova au fost reduşi la tăcere. „Duplicitatea“ Londrei ar trebui să fie o atitudine umilitoare pentru şeful diplomaţiei britanice, David Milliband, cel care, la 27 august, a condamnat ofensiva militară rusă din Georgia, un discurs cu rezonanţă profundă în statele est-europene. Cheia securităţii în Europa Occidentală pe termen lung este, printre altele, securitatea statelor baltice, apreciază „The Daily Telegraph“. Estonii, letonii şi lituanienii şi-au pus speranţele în Marea Britanie, iar guvernul de la Londra nu trebuie să îi dezamăgească. Slăbiciunea şi şovăiala Occidentului nu ar face altceva decât să determine Kremlinul să ridice miza.