Chiar dacă minele de aur, argint și cupru din Munții Metaliferi au fost închise complet la mijlocul anilor 2000, activitatea de explorare a ținutului bogat în resurse naturale a continuat. Fostul centru minier Stănija atrage și astăzi atenția companiilor miniere.

Munții Metaliferi au aprins imaginația căutătorilor de aur și au adus numeroase familii de în zonă. Un astfel de perimetru din regiune se află la Stănija, peste dealuri de Valea Rovinei din Hunedoara. Acolo sunt mari zăcăminte de metale prețioase adunate de-a lungul timpului.

La mijlocul anilor 2000, toate exploatările miniere de aur, argint, cupru au fost închise

Mii de foști mineri din zona nordică a județului Hunedoara au fost nevoiți să se reorienteze spre alte activități. Vechile uzine și mine au fost date uitării, iar clădirile și instalațiile lor dezafectate.

În cele două decenii de la închiderea ultimelor mine de aur din Munții Metaliferi, activitatea de explorare a ținutului în căutarea resurselor subterane a continuat până în prezent.

Ținutul va fi cercetat și în următorii ani, chiar dacă puțini localnici se arată interesați de munca în minerit.

Aproape fiecare sat din Munții Metaliferi are propria sa istorie minieră

Zăcăminte uriașe de metale prețioase au fost conturate în ultimii ani în zonele Certej și Valea Rovinei din Hunedoara. Începerea exploatării lor a fost blocată în urma proceselor deschise în justiție de unele organizațiile.

Proiectul minier de la Certej viza extragerea, în 16 ani de exploatare, a circa 63,5 tone de aur şi alte 375 de tone de argint. Valea Rovinei ar putea produce în următoarele decenii circa 217 tone de aur și 685 de tone de cupru.

Organizațiile neguvernamentale, sprijinite de unii dintre localnici, au acuzat companiile miniere. Aceștia spun că, odată cu deschiderea unor noi mine metalice, exploatate în carieră deschisă ori în subteran, comunitățile vor avea de suferit pe termen lung.

Există teama că mediul va fi poluat de substanțele toxice folosite în timpul exploatării

Organizațiile și localnicii au susținut că mediul va fi poluat cu cianuri și prin steril. Există riscul ca substanțele toxice provenite din activitățile miniere să ajungă în pânza freatică.

La rândul lor, unele companii miniere au arătat că au investit în ultimele decenii milioane de dolari. Aceștia au investit în activitățile de prospecțiune și explorare a zonelor cu potențial pentru industria minieră din Munții Apuseni. Activitățile pe care le-au desfășurat și pe care plănuiesc să le continue au loc cu respectarea legii.

În timp ce continuarea proiectelor miniere din Valea Rovinei din Hunedoara și din zona Certej rămâne incertă pentru viitorul apropiat, alte suprafețe întinse din Munții Metaliferi vor fi explorate în căutarea metalelor prețioase.

Stănija, centru important de metale prețioase

Un astfel de perimetru se află la Stănija, peste dealuri de Valea Rovinei din Hunedoara. Acolo sunt mari zăcăminte de metale prețioase.

Minele de aur din Stănija au devenit cunoscute în secolul al XIX-lea. Atunci erau exploatate de o corporație germano-ungară.

În Stănija, o suprafață de circa 30 de kilometri pătrați, cuprinsă în județele Hunedoara și Alba va fi dată în concesiune, prin concurs de oferte, pentru activități de explorare, conform anunțului publicat recent de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Satul Stănija din Hunedoara a fost în trecut un centru minier important al Apusenilor

Chiar dacă activitatea minieră din jurul său era mai redusă față de cea a marilor centre industriale de la Zlatna și Gura Barza, Stănija era recunoscută pentru importanța sa:

„Din vechea mină au mai rămas câteva ruine la marginea satului, iar în locul uneia dintre mine a fost înființată în trecut o unitate militară, dezafectată și ea. Acum, chiar dacă ar mai vrea statul sau vreo companie să deschidă mine de aur, nu mai prea are cine să meargă să muncească în ele. Tineri nu prea mai sunt în sat, nici nu cred că ar mai vrea cineva să muncească în subteran”, povestește o localnică, potrivit Adevărul.

În anii interbelici, minele din Stănija produceau anual în jur de 40 de kilograme de aur și alte câteva de argint, de vreo 20 de ori mai puțin decât centrul minier Barza, aflat la 10 – 15 kilometri, unde munceau mii de oameni. Și alte metale prețioase au fost descoperite în adâncurile munților la Stănija, în zecile de galerii ale minelor de familie, dăltuite de localnici.

Activitățile miniere la Stănija au continuat până în ultimii ani ai epocii comuniste. Apoi, minele au fost închise.