Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a fost contrazis de propriile servicii secrete în 2012, când a declarat că Iranul mai are un an până când să se doteze cu arma atomică, potrivit unor telegrame secrete publicate de ziarul britanic The Guardian şi postul pan-arab Al-Jazeera.
Aceste documente, făcute publice de cotidianul britanic şi de canalul de ştiri qatariot, provin din schimbul de mesaje între serviciile secrete sud-africane şi omoloagele lor străine ca Mossadul israelian, CIA americană şi MI6 britanic, acoperind o perioadă de aproape 10 ani, între 2006 şi decembrie 2014.
Unul din aceste schimburi repune în discuţie intervenţia premierului Netanyahu la tribuna ONU în 2012, când acesta îşi ilustrase discursul agitând un carton cu imaginea unei bombe pe punctul de a exploda pentru a sublinia stadiul de avansare a programului nuclear iranian.
Afirmând că se bazează pe informaţii provenite de la Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA), Netanyahu asigura că “cel mai târziu” din vara anului 2013, Iranul nu va mai avea nevoie “decât de câteva luni, dacă nu chiar săptămâni, pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit necesar primei sale bombe” nucleare.
Câteva săptămâni mai târziu, Mossadul conchidea într-un raport primit de serviciile sud-africane în 22 octombrie 2012 că Iranul “nu desfăşoară activitatea necesară” producerii bombei.
Iranul “nu pare să fie pregătit pentru a îmbogăţi uraniul la un nivel suficient pentru a produce bombe nucleare”, insista raportul. Potrivit The Guardian, acest episod ilustrează o “falie” între retorica politicienilor israelieni şi analiza serviciilor secrete de informaţii ale acestei ţări.
Un înalt responsabil israelian, intervievat de cotidianul britanic, a estimat că - potrivit lui - nu ar exista nicio contradicţie între cele două poziţii: premierul şi Mossad “au spus amândoi că Iranul îmbogăţea uraniu cu scopul de a produce bomba”.
Publicarea acestor telegrame secrete intervine într-un moment când Benjamin Netanyahu se pregăteşte să rostească un discurs - consacrat în special Iranului - în Congresul american, în 3 martie, intervenţie care stârneşte controverse atât în SUA, cât şi în Israel.
Premierul israelian, aflat în campanie pentru alegerile legislative din 17 nartie, se teme ca SUA şi partenerii lor din P5+1 să nu semneze un acord prea favorabil Iranului.
El şi-a exprimat regretul, duminică, pentru faptul că “terorismul ucigător” al Teheranului “nu a împiedicat comunitatea internaţională să continue să negocieze un acord nuclear cu Iranul, care îi va permite acestuia să-şi realizeze capacitatea industrială pentru a dezvolta arme nucleare”.