Cu numai două zile înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA, New York-ul a redevenit atracţia principală a turiştilor din lumea întreagă. Duminica, 2 noiembrie, oraşul a găzduit o adevarată paradă a naţiunilor. Mii de profesionişti şi amatori din peste o sută de ţări şi-au dat întâlnire la linia de start a celebrului maraton organizat anual de New York Road Runners. Aflat la cea de-a 39-a ediţie, maratonul a atras peste 100.000 de cereri de înscriere în competiţie, dar numai aproximativ 39.000 de candidaţi au fost admişi în cursă.

Anul acesta, au fost invitaţi peste 100 de atleţi de înalt nivel, printre care şi românca Lidia Simon, clasată pe locul opt, cu un timp de două ore, 30 minute şi 4 secunde. Vedeta cursei la femei şi câştigătoarea premiului de 130.000 de dolari a fost britanica Paula Redcliffe, ocupanta primului loc şi la ediţiile 2004, respectiv 2007. Locul doi a fost câştigat de rusoaica Ludmila Petrova, iar poziţia a treia i-a revenit sportivei Kara Goucher, originară din New York şi debutantă în cursă.

La bărbaţi, brazilianul Gomes dos Santos s-a impus pentru a doua oară în ultimii trei ani, timpul său fiind de 2:08:43. Acesta a fost urmat de Abderrahim Goumri (Maroc) şi Daniel Rono (Kenya). Acestor nume mari ale atletismului mondial li s-a alăturat şi medaliata olimpică cu aur de anul acesta la Beijing, Constantina Dita Tomescu. Din păcate, Constantina nu a putut concura, perioada ei de recuperare fiind prea scurtă după maratonul de la Chicago, în care s-a clasat pe locul patru, la începutul lunii octombrie.

Printre concurenţii amatori s-au aflat şi alţi români, unii sosiţi special din ţară, alţii stabiliţi pe continentul nord-american. Victor Ilie (56 de ani) şi Andrei Muresan (29 de ani) au venit special din România pentru a participa la un „spectacol unic”.

Peste două milioane de spectatori au ieşit pe străzi pentru a-şi încuraja, prietenii, familia, vecinii, concetăţenii sau turiştii veniţi special pentru maraton. Tineri, bătrâni, persoane cu disfuncţii locomotorii sau imobilizate în scaun cu rotile au parcurs fiecare în ritmul propriu şi după propriile puteri nu mai puţin de 42.195 de km.

Fie că au alergat pentru glorie sau în scopuri caritabile, cu toţii s-au bucurat de admiraţia şi căldura publicului care le-a apreciat efortul şi curajul. Pentru mulţi, maratonul a fost un prilej de a vizita oraşul în pas alergător. Circuitul a cuprins cinci zone importante, având ca punct de plecare Staten Island, iar ca punct final Central Park.

Cei câţiva kilometri parcurşi înainte de intrarea în parc şi în interiorul acestuia, au fost printre cei mai duri. Zona de deal-vale şi vântul au pus piedici alergătorilor. Unii au făcut faţa cu brio, alţii însă n-au putut simţi bucuria trecerii liniei de sosire. Durerile de stomac, spasmele musculare i-au doborât. Cu ajutorul medicilor şi voluntarilor, au reuşit să se repună pe picioare pentru a-şi regăsi familiile la ieşirea din parc.

Dacă pe micile ecrane, cursa s-a terminat în momentul trecerii liniei de sosire, în culise situaţia a fost cu totul alta. Din motive medicale şi organizatorice, concurenţii, mulţi dintre ei la capătul puterilor, au fost aproape siliţi să meargă în jur de un kilometru, nefiind lăsaţi să se aşeze imediat după terminarea competiţiei. Astfel, după oprirea cronometrului, fiecărui concurent i s-a oferit o medalie, un pachet cu energizante şi apă şi i s-a înlăturat cipul ataşat în pantoful de sport, folosit pentru o cronometrare mai precisă pe parcursul cursei. Maraton în haine de sărbătoare La scurt timp de la Halloween şi cu numai două zile înainte de alegerile prezidenţiale, maratonul de anul acesta a fost unul pitoreasc, pentru mulţi constituind un bun prilej de a-şi afişa simpatiile politice.

Democratul Barack Obama a fost de departe favoritul concurenţilor, numele acestuia fiind inscripţionat pe tricouri, şepci, pancarte sau chiar tatuat.                                    

N-au lipsit nici costumele de Halloween, spre încântarea privitorilor. Printre personajele legendare ale maratonului, s-a numarat şi Dennis Marsella, supranumit „Coatman” datorită hainei de iarnă pe care o poartă la fiecare cursă.

Veteran al maratonului de mai bine de 40 de ani, acesta nu se desparte de tava cu care aleargă transportând o sticlă de şampanie şi un pahar. Ce idee mai potrivita de a sărbători câştigarea bătăliei cu timpul?