Concurenţa între spitalele de stat şi cele private şi un buget consistent ar resuscita Sănătatea, crede reputatul chirurg Ioan Lascăr. O cifră corectă ar fi 8% din PIB, adică o sumă dublă faţă de cea actuală.

Deşi lucrează la stat (Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti), profesorul Ioan Lascăr, preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti, consideră că doar "competiţia creşte calitatea" şi spune că românii deja nu mai închid ochii la dotări şi servicii proaste.

Fructificarea sectorului privat nu va lăsa săracii să moară în stradă, crede medicul, pentru că asigurările sociale, prin pachetul minim garantat de servicii, vor acoperi necesităţile bolnavilor, inclusiv intervenţii chirurgicale şi investigaţii complexe.

Pentru ca Sănătatea să meargă bine, este nevoie să se aloce fonduri mai mari acestui domeniu.

EVZ: Care sunt principalele direcţii de reformare a Sănătății? Ioan Lascăr: Există patru direcţii: reabilitarea infrastructurii spitalelor, schimbarea modului în care sunt organizate unităţile spitaliceşti, managementul eficient al resurselor umane şi buna gestionare a banilor care vin în sistem.

Rambursările echitabile către spitalele de stat şi cele private sunt o soluţie? Spitalele private să zică "fac eu operaţia, pe aceiaşi bani, dar în condiţii mai bune". Acest lucru ţine de managementul banilor şi este un lucru bun. Am convingerea că privatul reprezintă o alternativă necesară care să propulseze sistemul. Pacientul trebuie motivat prin dotare tehnică, medici performanţi şi servicii civilizate. Cât despre preţuri, nu cred că vor fi aceleaşi şi la stat, şi la privat, pentru că depinde ce materiale se folosesc, cine te operează- un medic tânăr sau un profesor, dar fiecare poate regla acest lucru în funcţie de tipul de asigurare ales.

Sunt medicii de la stat duşmanii privatizării? Eu lucrez la stat şi consider că doar din competiţie rezultă calitate.

Oamenii se tem că, o dată cu privatizarea, cei săraci vor muri în stradă... Nu ştiu care e adevărul absolut, ceea ce ştiu este că nicăieri în lume oamenii nu plătesc din buzunar serviciile de care au nevoie. Vor exista asigurări sociale de sănătate şi asigurări private, iar fiecare va încheia asigurarea pe care o va considera necesară.

"Bugetul Sănătăţii trebuie să ajungă la 8% din PIB"

Aşadar pachetul de bază va acoperi, în caz de nevoie, intervenţii chirurgicale şi investigaţii complicate? Pachetul de bază va garanta şi operaţii, specialiştii vor stabili ce intervenţii vor intra în pachetul minim. Şi investigaţiile medicale de tip RMN sau CT vor fi gratuite, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţie starea pacientului. Dacă pacientul va dori să le facă la cerere, va plăti.

Nu de puţine ori, pacienţii îşi plătesc în spital aceste investigaţii, nu mai vorbim de medicamente. De ce nu ajung banii pentru toţi, plătesc românii prea puţin la sănătate? Nu pot să spun dacă plătesc puţin, cert e că banii vin din două părţi: asigurările sociale, prin casele de asigurări, şi resursele pe care guvernul le alocă Sănătăţii. Iar până nu vom ajunge la o cotă de 7-8% din PIB (4%, în prezent), aşa cum se întâmplă în Vest, nu avem şanse să creştem.

Când ar trebui să se aplice reforma? Din momentul elaborării legii până în momentul aplicării ei trebuie să treacă 5-10 ani. Cam în 2015-2020, Legea Sănătăţii va fi funcţională. "Privatizarea este necesară pentru propulsarea Sănătăţii. Pacientul trebuie atras prin dotări, medici buni şi servicii civilizate.“ PROF. DR. IOAN LASCĂR, preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti 2020 este termenul până la care reforma Sănătăţii ar trebui finalizată, crede prof. Lascăr. Românii s-ar putea trata atunci într-o proporţie mai mare la privat

DEZASTRUL DIN SĂNĂTATE, ÎNTR-O ANALIZĂ AFP

Bugetul mic face corupţia mare Bugetul insuficient, exodul medicilor, corupţia din sistem şi lipsa de empatie faţă de bolnavi sunt hibele sistemului sanitar, reiterate de jurnaliştii de la agenţia AFP.

Chiar dacă a crescut de patru ori în ultimii şase ani, pentru a ajunge la 5,5 miliarde de euro în 2011, bugetul Sănătăţii este în continuare extrem de mic faţă de sumele care sunt alocate în ţările occidentale (România-4% din PIB, faţă de Franţa-11% din PIB). Deşi puţini, banii sunt şi prost gestionaţi: sunt distribuiţi către unităţile neperformante sau "topiţi" în prescrierile masive de medicamente sau internări fictive.

În ciuda eforturilor de a încuraja prevenţia, mulţi români nu au încredere în medicul de familie şi au tendinţa de a merge să se trateze la Urgenţe ori de câte ori au o problemă, ceea ce împovărează bugetul Sănătăţii.

Românul nu se simte în siguranţă dacă nu dă mită

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că banii sunt sifonaţi pe filieră politică.

În ultimii ani, au înflorit reţele de cabinete, laboratoare, farmacii, importatori si distribuitori de echipamente medicale controlate de membrii au apropiaţi ai unor partide politice, care sunt "abonaţi" la achiziţiile publice.

O altă problemă a sistemului medical este mita dată personalului medical pentru a beneficia de servicii de calitate şi empatie, deşi serviciile medicale sunt acoperite de asigurarea de sănătate. Valoarea plăţilor informale se ridică la 300 de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale.

Analiştii avertizează că atât timp cât salariile primite de medici sunt de zece ori mai mici decât cele primite de colegii lor occidentali, corupţia şi migraţia doctorilor vor continua. Citiți și:

• Motivele pentru care medicilor încă le place să lucreze în spitalele de stat
• Chirurg francez de origine română: „Medicii de la stat sunt dușmanii reformei: le place șefia și șpaga”
• Cultul șpăgii în spitale. Cum scăpăm de mita din sistemul sanitar?
• Medicii vor lege nouă în Sănătate. De ce fug unii de privatizare