Jumătate dintre spitalele care aparțin de Ministerul Sănătății nu au autorizație ISU, iar 239 de clădiri sunt în risc de prăbușire,
Sute de spitale s-ar putea prăbuși la un cutremur major. Un raport al Curții de Conturi evidențiază o situație alarmantă în spitalele din România.
Jumătate din spitalele Ministerului Sănătății nu au autorizație
În 2016, ministrul Sănătății de atunci, Vlad Voiculescu, a declarat că jumătate din spitale ar trebui să fie închise din cauza riscului seismic. Au trecut opt ani de atunci și nu s-a făcut niciun efort pentru a ameliora situația, dar medicii au salarii mai mari. Cu toate astea, jumătate dintre spitalele Ministerului Sănătății nu au autorizație ISU, iar 239 de clădiri sunt în risc de prăbușire, raportează Capital.
În plus, 54% dintre spitale nu dețin echipamente CT sau RMN. Deficitul anual de medici este de 1.231, iar România se situează pe penultimul loc în UE în ceea ce privește numărul de medici la 100.000 de locuitori.
Fondul de salarii a crescut de 5 ori în 2021 față de 2014, iar salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori. Din cele 58 de spitale ale Ministerului Sănătății, 10 clădiri se află în clasa I de risc seismic.
Multe spitale se pot prăbuși la următorul cutremur major
„Având în vedere că România este considerată ca fiind una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa, din analiza datelor declarate de unitățile sanitare, referitor la clădirile/construcțiile pentru care s-a realizat încadrarea în clase de risc seismic la nivel național, un număr de 239 corpuri de clădire sunt încadrate în clasa I de risc seismic, 957 în clasa a II-a, 1.147 în clasa a III-a și 697 în clasa a IV-a de risc. Din cele 3.040 corpuri de clădire cu risc la nivel național, 239 sunt cu risc ridicat de prăbușire la cutremur“, potrivit unui raport.
Curtea de Conturi mai indică că „din cele 12 obiective de investiții, anexă la bugetul aprobat al MS în perioada 2014-2021, au fost finalizate un număr de 7 obiective (aproximativ 58%), celelalte fiind în curs de realizare“.
Din cele opt spitale regionale de urgență propuse în Strategia Națională de sănătate 2014-2020, „s-au identificat demersuri de realizare doar pentru 4 dintre acestea, respectiv: trei spitale regionale de urgență, Iași, Cluj și Craiova pentru care Ministerul Sănătății gestionează proiectele de construcție și care se află în stadiul de proiect tehnic, și un spital regional de urgență la Brașov pentru care UAT Municipiul Brașov a inițiat o serie de demersuri în anul 2021“.