Noaptea de Revelion este momentul când ne adunăm alături de familie și prieteni pentru a intra în noul an. Pe lângă povești amuzante și masa plină de bucată, există și unele jocuri. Acest obicei este păstrat încă din cele mai vechi timpuri, iar în 1948 un astfel de joc a prevestit sfârșitul unui partizan bănățean.
Spiru Blănaru este un cunoscut partizan bănățean. El s-a născut pe 23 iunie 1919 în Galați și a fost unul dintre liderii mișcării armate anticomuniste din Munții Banatului. După ce a terminat Facultatea de Drept de la Iași s-a mutat în Banat, unde se apropie de familia lui Nicolae Horăscu, șeful garnizoanei Mișcării Legionare din zonă. Ulterior s-a căsătorit cu fiica acestuia, Maria Horăscu.
Cine a fost Spiru Blănaru
A intrat în vizorul Securității la scurt timp după ce a devenit avocat, asta din cauza afilierii politice legionare, dar și a meseriei sale. Intuindu-și arestarea, fuge în munți unde formează un grup numit „Grupul de la Teregova”. Acesta avea legături puternice cu altă grupare a rezistenței din Munții Banatului, aceea a colonelului Ioan Uță. Scopul lor comun era să lupte împotriva ocupării țării de către bolșevici.
Grupul condus de Spiru Blănaru a avut la început o atitudine ofensivă, atacând trupele de Securitate. După fiecare astfel de atac urmau represalii asupra populației, așa că s-au rezumat doar la poziții de apărare, sperând că puterile occidentale vor interveni. Pe 12 ianuarie 1949, doi dintre partizani, Grigore Ianosiga-Ionescu și Moise Anculia-Păsule, au fost arestați și duși la Postul de Miliție. Temându-se să nu fie denunțați, conducătorii partizanilor decid atacarea postului de Miliție și eliberarea celor doi.
Au urmat represiunii, arestări și apoi un asalt al Securității în noaptea de 7 spre 8 februarie. Folosindu-se de informatorul Andrei Vădrariu, Securitatea a identificat sălașul partizanilor conduși de colonelul Ioan Uță. A urmat un schimb de focuri în timpul căruia au murit mulți partizani, printre care și Uță.
Au fost mai multe lupte între Securitate și partizani, printre care și cea de la Pietrele Albe. Operațiunea finală de lichidare a grupurilor conduse de Spiru Blănaru și Ioan Uță a avut loc pe 7 martie 1949. Din cauza condițiilor meteorologice operațiunea a fost oprită și reluată ulterior. Liderii grupărilor au fost prinși în noaptea de 9 martie 1949, când au mers să se aprovizioneze.
Portretul partizanului Spiru Blănaru. Sursa foto: ortodoxia.ro
Un joc din noaptea de Revelion i-a prevestit sfârșitul
Ultimul Revelion al partizanului Spiru Blănaru a fost cel din 1948 - 1949. Acesta a petrecut alături de soția sa Mărioara, socrul Nicolae Horescu și cu mai mulți ortaci într-un sălaș din apropierea Domașnei. Pentru a distinge atmosfera și a se distra, doamnele au inițiat un joc de ghicire a viitorului. Ele au pus diverse obiecte sub farfuria fiecărui invitat, fără să știe cum se vor așeza la masă.
Soția partizanului a găsit o felie de pâine, semn că va traversa o perioadă dificilă pe plan financiar. O altă invitată a găsit un fir de busuioc, simbol al dragostei, și s-a căsătorit câteva luni mai târziu. Fără să își dea seama, un simplu joc le-a prevestit viitorul tuturor invitaților.
Când a venit rândul său, Spiru Blănaru a găsit sub farfurie un glonț. „Anul ăsta încheiem socotelile” a spus el, gândindu-se la planurile pe care le aveau pentru noul an. Ei sperau să învingă comuniștii însă lucrurile s-au înrăutățit pentru ei. Acelui Revelion i-au urmat lovitura de la postul de Miliție din Teregova, bătălia de la Pietrele Albe, rănirea și arestarea partizanului.
Spiru Blănaru este condamnat la moarte. Un glonț i-a adus sfârșitul
Jocul din noaptea de Revelion avea să se adeverească câteva luni mai târziu. În seara de 9 martie 1949, Spiru Blănaru este rănit în lupta cu Securitatea și arestat. A fost judecat și a primit o sentință care avea să adeverească și previziunea pentru soția sa. Partizanul a fost condamnat la moarte și averea i-a fost confiscată.
Sentința a fost executată pe 16 iulie 1949, la ora 03:30, în poligonul de tragere din Pădurea Verde, Timișoara. După citirea sentinței, condamnații au fost imobilizați cu spatele la plutonul de execuție și legați la ochi. După constatarea decesului, trupurile neînsuflețite au fost înmormântate fără niciun fel de ceremonie.
Memoria lui Spiru Blănaru a fost cinstită de Primăria Timișoara. O arteră din municipiu a primit numele partizanului anticomunist. Pe 2 august 2014 a fost sfințit și inaugurat Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Banat, realizat la inițiativa AFDPR și restaurat din fondurile Primăriei Municipiului Timișoara. Numele lui Blănaru este menționat și pe două monumente ridicate la Teregova și Caransebeș, potrivit Wikipedia.