După ce, în anii ’80, l-a „vânat“ pe transfugul Ion Mihai Pacepa în Statele Unite ale Americii, un ofiţer român de contrainformaţii ajută un grup israelian să-şi transforme profitul obţinut din tranzacţiile imobiliare făcute în România în diamante de pe continentul african. Ţara vizată: Sierra Leone.

Un colonel din contraspionajul ceauşist consiliază un grup israelian cu afaceri imobiliare în România şi diamantifere în Sierra Leone. Dan Victor Bălăesh. Colonel DIE/CIE/SIE, a activat în contraspionajul extern. Cele mai multe dintre misiunile sale au fost îndeplinite în SUA, în anii ’80. Are dublă cetăţenie: româno-americană. În România, investeşte în imobiliare şi are cabinet de avocatură. Îl reprezintă pe afaceristul Haim Tzutziashvili. Potrivit surselor noastre, nu a trecut în rezervă. Haim Tzutziashvili. Om de afaceri israelian. Născut în Georgia, Haim a dezvoltat în România un lanţ de magazine sub franciză Fiorangelo. Acum, identifică oportunităţi şi intermediază investiţii imobiliare în România pentru companii din Israel. Este reprezentantul magnatului Ronny Bruckner.

Ronny Bruckner. Magnat de origine israeliană. Este miliardar în dolari. Deţine proprietăţi în New York, pe Wall Street, şi este unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari din Polonia şi Ucraina. Vrea să intre pe piaţa românească, iar grupul său de firme, Eastbridge, şi-a propus să cumpere compania Titan Mar, a primarului general al capitalei, Adriean Videanu. Eastbridge deţine şi francizele Zara, Esprit, Mango, Chanel etc. Îl cunoaşte bine pe Bălăesh.

MISIUNE ACOPERITĂ ÎN SUA Operaţiunea „Găseşte-l pe Pacepa“

Los Angeles. August 1984. Dan Victor Bălăesh cere, oficial, azil politic în SUA. Neoficial, el e pionul unei ample operaţiuni de contraspionaj a serviciilor secrete ceauşiste. Se împlinesc şase ani de la defectarea, în ’78, a generalului Ion Mihai Pacepa, fostul director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE).

Trecerea lui Pacepa în „tabăra inamicului“ imperialist a spulberat, efectiv, DIE. Au sărit în aer toate reţelele de spionaj româneşti, au fost retraşi din misiuni toţi ofiţerii acoperiţi sau deplin conspiraţi în Occident şi s-au anulat toate operaţiunile speciale de infiltrare şi dezinformare. Practic, DIE se schimbă din temelii. O nouă gardă de spioni o înlocuieşte pe cea compromisă de Pacepa.

În contrapartidă, regimul comunist încearcă să elimine defectorul. Ceauşescu trimite în America sute de agenţi şi câţiva asasini internaţionali. Dan Bălăesh este unul dintre ofiţerii care îl caută pe Pacepa în California - o misiune dintr-o serie mai lungă. Prioritatea Securităţii devine contraspionajul, în care Bălăesh e bine pregătit.

Acţionează sub comanda UM 0195 - unitate specializată în contrainformaţii externe, înfiinţată după fuga lui Pacepa şi independentă de DIE (acum, reintegrată în SIE). Lui Bălăesh i se fabrică şi o a doua identitate. Nume conspirativ: „Stănescu“. Însă, din informaţiile EVZ, el nu foloseşte actele false. Deplin conspirat

Acoperirea contraspionului este o operaţiune sofisticată. Pentru a păcăli CIA, Bălăesh trebuie să joace rolul de disident politic. Scenariul se bazează pe aversiunea notorie a lui Ceauşescu faţă de etnicii maghiari. Iar ofiţerul este căsătorit cu Elizabeth Kollo, o unguroiacă născută în Ardeal, de profesie designer vestimentar.

Pe de altă parte, Bălăesh e fiu de nomenclaturist: tatăl său, un fruntaş PCR, conduce radioul şi televiziunea publică din Republica Socialistă România. Bălăesh însuşi e prieten cu Nicu Ceauşescu, distrându-se în grupul de beizadele comuniste din cartierul Primăverii. Introdusă în cercurile puterii, soţia sa face, la rându-i, haine pentru Elena Ceauşescu şi membrii CPEx.

„Persecuţia etnică“ la care, chipurile, e supus cuplul Bălăesh- Kollo pare şi mai inumană întrucât cei doi, căzuţi în dizgraţie, sunt parte a protipendadei comuniste. Scenariul le vinde americanilor şi o idilă tip Romeo şi Julieta într-o ţară în care, însă, aparatul represiv nu ţine cont de răni şi sentimente, ci de raţiuni superioare de stat.

Aparenţele sunt, aşadar, minuţios pregătite pentru americani: după fuga soţilor Bălăesh din ţară, tatăl ofiţerului e destituit şi trimis într-un post mai discret. Apartamentul din zona Dorobanţi, repartizat de Securitate lui Dan Bălăesh, e confiscat, iar fratele contraspionului îşi pierde livretul de pilot militar. Se creează astfel pretextul azilului politic, iar Bălăesh ajunge în SUA, deplin conspirat. Unde ştie ce are de făcut. Întoarcerea

Bucureşti. Ianuarie 1990. În inima oraşului cenuşiu, clădirile ciuruite de gloanţe par răni hidoase. E linişte la suprafaţă. Ultima mitralieră a lătrat pe străzile Capitalei în urmă zece zile. Şi-n cele zece zile, un aparat imens s-a pus, tăcut, în mişcare: guvernul interimar FSN preia puterea în România. În clădirea fostului CC, se încing telefoanele, se dau ordine militare, se numesc oameni-cheie în instituţii vitale.

Pe Otopeni, ofiţerul de contraspionaj extern Dan Victor Bălăesh coboară dintr-un avion sosit din SUA. Va rămâne în ţară doar 12 ore. 12 ore în care îşi va clarifica propriul statut, va înţelege cine decide şi care sunt directivele noului regim. Printre alţii, se întâlneş te şi cu generalul de securitate Stelian Pintilie, fostul şef al transmisiunilor militare şi civile din România, care a jucat un rolcheie în Revoluţie.

Apoi, Bălăesh ia primul avion spre SUA. Va reveni în ’94. Apoi, în 2001, când, la o vilă din Neptun, are o întâlnire cu consilierul prezidenţial Ioan Talpeş, exdirector SIE. Din 2002, Dan Victor Bălăesh rămâne în România. Definitiv. Are conexiuni de afaceri şi milioane de dolari pe care să îi înmulţească. EI, ÎNTRE EI

Afacerile şi serviciile Dan Victor Bălăesh este asociat în firma R&R Construction cu Gheorghe Talpeş, fratele lui Ioan Talpeş, fostul director SIE (1992- 1997). „George e prietenul meu, suţine Bălăesh. Îl cunoaşte bine şi pe Bogdan Buzăianu, mogulul energiei, de la care a vrut să cumpere 25% din celebra căpuşă Energy Holdings, prin SRL-ul său, Energy Envuromental Research Group.

În alt plan, Bălăesh este preşedintele executiv al Partidului Republican, aflat sub marja de eroare şi condus de generalul (r) Gheorghe Dinu (foto dreapta)- în prezent candidat la Primăria Capitalei. Generalul (r) Gheorghe Dinu a condus Diviziunea de Investigaţii Economice Strategice (DIES) din Ministerul Administraţiei şi Internelor - serviciul secret care culege informaţii privind respectarea regimului juridic al operaţiunilor de comerţ exterior cu produse strategice. „Dinu îmi este apropiat, dar vă anunţ că vreau să mă retrag din acest partid“, a comentat Dan Bălăesh pentru EVZ.

IMOBILIARE ŞI DIAMANTE Colonelul-consultant

Monte Carlo. Principatul Monaco. Septembrie 2007. Iahtul lui Ronny Bruckner este ancorat în portul de lux. În salonul de pe punte, patru bărbaţi discută relaxat la un pahar de scotch. Magnatul evreu Dan Bălăesh şi Haim Tzutziashvili negociază un tun imobiliar cu controversatul afacerist român Cristian Burci. Miza: 130 de milioane de euro.

Un conflict de interese i-a adus faţă-n faţă pe Bruckner şi Burci: amândoi vor să cumpere societatea falimentară Aversa SA de la statul român. Scoasă la privatizare de AVAS, Aversa (producă tor de pompe) are un patrimoniu imobiliar de 10 hectare. Terenul, situat în spatele magazinului Bucur Obor, din Bucureşti, este evaluat de specialişti la aproximativ 130 de milioane de euro.

Iniţial, miliardarii au acţionat pe cont propriu. Buckner i-a însărcinat pe Haim Tzutziashvili şi pe Dan Bălăesh, oamenii săi din Bucureşti, să-i redacteze oferta către AVAS şi să angajeze case de avocatură pentru formalităţile juridice. S-au intersectat cu Burci - ştiut în România ca un tip influent. Astfel, s-a ajuns la negocierea din Monaco a unui parteneriat Burci- Bruckner în preluarea Aversa.

Dan Bălăesh confirmă:„ Acum, nu ştiu în ce fază sunt negocierile. Eu l-am adus pe Burci la discuţii. Bruckner are un proiect special, cu turnuri zgârienori, asemănător celui din Var- şovia. El vrea să dezvolte. Interesul lui e să intre pe piaţa românească. Burci vrea un complex comercial-rezidenţial pentru clasa medie. (...) Îl cunosc pe Ronny Bruckner din America, de dinainte de ’89. Este un geniu în «investment banks>» Pe Haim l-am cunoscut prin Bruckner. El mi l-a prezentat“. Freetown. Sierra Leone. Octombrie 2007. Instituţia guvernamentală Registrul Afacerilor din republica africană ia în evidenţă o nouă firmă: Roko Diamonds Ltd. Compania a concesionat un teren diamantifer în districtul Kono (estul Sierrei Leone). Acţionarul principal este Haim Tzutziashvilli, dar în afacere mai sunt implicaţi un cetăţean francez şi Paul Ngaba Saquee V, „Marele Şef“ al regiunii Kono. Într-o primă etapă, Haim a investit peste 150.000 de dolari în Roko Diamonds. Suma se regă seşte în trei ordine de transfer bancar din România şi Israel către Rokel Commercial Bank din Sierra Leone, acolo unde firma lui Haim are conturi.

Afaceristul intenţioneză să vândă diamantele africane prin Tel Aviv Diamond Exchange - Bursa pietrelor preţioase din Israel -, dar are şi clienţi privaţi. Şi în acest „business“, consilierul lui Haim este Dan Bălăesh. Cei doi prospectează districtul Kono într-un jeep Toyota Land Cruiser, cu alţi doi membri ai clanului Tzutziashvilli.

Banii băgaţi de Haim în diamantele africane provin din afacerile sale imobiliare. Tranzacţiile din România sunt spectaculoase şi discrete. Unul dintre partenerii lui Haim a fost „băiatul deştept“, Nicolae Bogdan Buzăianu - mogulul energiei luate ieftin de la stat. De la acesta, Haim a cumpă rat patru imobile de lux, toate situate pe strada Molière (zona Primăverii). Anul trecut, Tzutziashvili intrase în negocieri şi cu Bartolomeo Finiş - proprietarul a şapte hectare în Parcul Herăstrău, spoliate pe nimic de la defunctul Birou pentru Turism şi Tineret.

EVZ a dezvăluit legăturile lui Finiş cu gruparea „Mafia de Băneasa“, condusă de controversaţii Alexandru Bittner şi Adrian Petrache. Preţul terenului din Herăstrău a fost stabilit la 50 de milioane de euro, dar, potrivit lui Dan Bălăesh, „Haim şi Finiş nu s-au înţeles la nişte clauze“. Bucureşti. Mai 2008. Biroul de avocatură al lui Dan Bălăesh e amplasat, central, în Piaţa Rosetti. Chiar dacă Haim Tzutziashvili nu a fost de găsit, avocatul său îşi face datoria: „Haim a investit în Sierra Leone, dar n-a avut habar până acum zece luni, ce se poate face acolo. Vă daţi seama că el colaborează cu cineva. Căutaţi în altă parte“, sugerează Dan Bălăesh.

El recunoaşte că a lucrat în Securitate, dar refuză să vorbească, oficial, despre ce a făcut în contraspionajul extern. Nu comentează nici interviul în care fosta sa soţie, designerul Elisabeth Kollo, a declarat unui site american că fostul ei soţ, „Dan Bălăesh, a fost consilierul lui Ceauşescu pe probleme de securitate“.

Laconic, Bălăesh spune doar că Pacepa a fost un trădător şi, dacă s-ar fi întâlnit, „întâmplător, cu el, i-aş fi înfipt şi eu un creion în ochi“. Zâmbeşte.

Crede că anii trăiţi în capitalism i-au schimbat viaţa, făcându- l milionar în dolari. Este specializat în jurisdicţii offshore, în „investment bank“, în management şi drept comercial. Cu toate acestea, crede că cel mai mare om politic al României este Ion Iliescu.

DOCUMENTE. Două dintre ordinele bancare prin care s-au transferat bani din România şi Israel în Sierra Leone