În pofida avertismentului lansat ieri de ONU potrivit căruia Iranul a accelerat procesul de îmbogăţire a uraniului, agenţiile americane de informaţii susţin că nu există nicio dovadă concretă care să ateste intenţia regimului islamist de la Teheran de a produce bomba nucleară, scrie ziarul New York Times.
Un raport anterior, din 2007, sublinia că Iranul îşi abandonase programul nuclear militar de mulţi ani, concetrându-se doar pe cel civil. Oficiali de la Washington au dezvăluit pentru NYTimes că estimările din 2007, incluse într-un alt raport din 2010 pe aceeaşi temă, sunt valabile şi în prezent.
Cele 16 agenţii americane din domeniul culegerii de informaţii au dezvăluit că Republica Islamică a abandonat demult un program paralel procesului de îmbogăţire a uraniului şi extinderii infrastructurii nucleare, program care consta în dezvoltarea unui focos nuclear. Această cercetare a fost oprită în 2003. Intenție fără urmări concrete Audiat în Senat, pe 31 ianuarie, James Clapper Jr, şeful comunităţii americane de informaţii, a spus răspicat că Iranul îşi menţine opţiunea producerii de armament nuclear, dar că nu există nicio dovadă cum că regimul de la Teheran ar fi luat vreo decizie sau măsură concretă în acest sens.
Remarcile lui Clapper au fost reluate şi de David Petraeus, directorul CIA; Leon Panetta, secretarul Apărării, şi de generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme al armatei americane.
"Se rotesc în jurul acestei intenţii, dar nu credem că au luat vreo decizie concretă de a avansa spre producerea unei arme nucleare", declara atunci Clapper.
Criticii din Israel şi mai multe capitale europene acuză însă CIA că are o atitudine mult prea precaută în evaluarea pericolului nuclear iranian, probabil, pentru a nu repeta greşeala făcută în 2002 când s-a înşelat în privinţa fostului regim irakian condus de Saddam Hussein, acuzat că deţine arme de distrugere în masă. CIA şi-a schimbat însă, după acel eşec, toate procedurile de analiză a informaţiilor, evaluările începând strict cu examinarea credibilităţii surselor care oferă date secrete.
De altfel, statul evreu a şi contestat concluziile raportului din 2007, susţinând că se îndoieşte că Iranul şi-a abandonat integral programul nuclear militar. Ambiguitate strategică
Israelienii avertizează că, dacă Iranul apucă să atingă un nivel ridicat de îmbogăţire a uraniului – americanii cred că acest obiectiv este încă îndepărtat – atunci experţilor iranieni le va fi uşor să dezvolte un focos nuclear care să fie ataşat unei rachete cu rază lungă de acţiune.
Mulţi analişti cred însă că Iranul urmăreşte de fapt să îşi sporească influenţa în regiune prin ceea ce ei numesc "ambiguitate strategică". Departe de a putea produce armament nuclear, Republica Islamică menţine îndoiala cu privire la adevăratele sale intenţii printre ţările din regiune, aşa cum au procedat India şi Pakistanul cu mult înainte de a obţine armament nuclear în 1998.