Președintele Comisiei Europene și premierul Olandei par a fi politicienii cu cele mai mari șanse de a ajunge șeful Alianței Nord Atlantice. Printre cei care au șanse să ocupe această demnitate se regăsește și președintele României, Klaus Iohannis.
Până în toamnă, când se va știi clar cine va fi noul secretar general al NATO, sau dacă lui Jens Stoltenberg, actualul deținător al funcției, îi va fi prelungit din nou mandatul, va fi o lungă perioadă de speculații.
Numele Ursulei von der Leyen, actualul președinte al Uniunii Europene, a fost brusc pus în discuție, fapt ce a surprins pe toată lumea.
Mandatul președintelui Uniunii Europene expiră abia în în 2024, și este puțin probabil, susțin voci autorizate de la Bruxelles, ca această să accepte această nominalizare.
Cei care susțin această candidatură spun că Ursula von der Leyen are experiența necesară, după ce a condus ani buni, Ministerul Apărării din Germania. În plus, dacă va fi aleasă, ea ar deveni prima femeie lider al alianței.
Premierul Olandei este și el un favorit
Un alt politician favorit pentru a ocupa poziția de secretar general al NATO este premierul Olandei, Mark Rutte.
Acesta are atuul unui lider cu vechime în funcția de premier, și care ar îndeplini toate criteriile pentru postul de la NATO.
Premierul olandez a respins speculațiile privind un rol în cadrul NATO, declarând în ianuarie 2023, că vrea ”să părăsească complet politica și să facă ceva complet diferit”.
De asemenea, un purtător de cuvânt al prim-ministrului a reiterat în această săptămână că punctul său de vedere nu s-a schimbat.
Cu toate acestea, persoane din interiorul NATO susțin că liderul olandez nu ar trebui să fie exclus.
Aflat în funcție din 2010, Rutte are o experiență semnificativă în colaborarea cu liderii din întreaga alianță și promovează o legătură transatlantică strânsă.
Lista scurtă de la NATO
Alți politicieni care ar fi pe ”lista scurtă”, cu potențial de a ajunge secretar general la NATO sunt premierul estonian Kaja Kallas și premierul spaniol Pedro Sánchez, dar și secretarul britanic al apărării Ben Wallace, vicepremierul canadian Chrystia Freeland, președintele român Klaus Iohannis și președintele slovac Zuzana Čaputová.
Dar, în ciuda bârfelor, oficialii recunosc că multe dintre aceste nume nu sunt fezabile din punct de vedere politic în acest stadiu, scriu cei de la Politico.