Cazurile de violență în famile sunt atât de comune, încât nu mai impresionează pe nimeni. Ele fac parte din cotidian. Le întâlnim zilnic și trecem pe lângă ele convinși că nu se poate face nimic. Am ajuns în mileniul trei și iată că această malformație socială, care are multiple cauze, nu pare să-și găsească leacul. E adevărat că subiectul a fost de câteva ori în dezbatere publică, însă autoritățile au preferat să treacă repede cu vederea peste soluțiile propuse de specialiștii chemați să-și dea cu părerea. Așa că Legea Violenței domestice, promulgată de președintele Klaus Iohannis în iulie anul acesta, nu este complet reglemenată.

Criminalistul Tudorel Butoi susține că dacă s-ar fi modificat legea așa cum a propus el, s-ar fi salvat multe vieți. Profesorul este de părere că toți cei care se ocupă cu protecția copiilor și toți oamenii de bun simț din țară ar trebui să se ocupe de această problemă. „În perioada în care eram director la Direcția de Strategii din Ministerul de Interne mi-a venit draftul de la această lege, cum s-a dus și la alte persoane considerate responsabile sau la instituții, să scrie observații”, ne-a povestit profesorul.

 „Când s-a clocit legea împotriva violenței în familie, acum câțiva ani, i-am propus legiuitorului câteva lucruri de bun-simț. Victima violenței în familie, în speță femeia, trebuie să rămână în spațiul conviețuirii, acolo, în habitatul obișnuit, împreună cu copiii ei”.

 

Personajul agresiv-violent trebuie de îndată evacuat

Profesorul Butoi ne spune că a argumentat, pe câteva pagini, demersul custodial, juridic și psihologic al întregii probleme: „Femeia rămâne acasă, în spațiul ei, indiferent a cui e proprietatea locuinței. Șterge masă, se șterge de sânge, își liniștește copiii la ea acasă. Știe unde e sufertașul, unde e frigiderul… Legea trebuie neapărat schimbată, cât mai urgent! Personajul agresivviolent trebuie de îndată evacuat și amplasat în custodia stabilimentelor de preveniere-corecție a elementelor agresive, și nu invers. Pentru că omul ăsta pe care îl iau, elementul agresiv, a amenințat cu cuțitul, pe el îl duc în stabiliment. El trebuie consiliat din punct de vedere juridic, nu femeia”.„Schimbă yalele, convoacă amantele și o pune de-un șpriț”

Tudorel Butoi cunoaște foarte clar actorii dintr-o piesă a cărei temă este violența domestică, dar și finalul ei. „Bagabontul rămâne acasă, schimbă yalele, convoacă amantele și o pune de-un șpriț. Avem, așadar, o legislație ineficientă, nefundamentată științific, dar mai ales nerealistă, depășită de realitățile vieții. Astăzi, în secolul XXI, o persoană lovită, în loc să rămână acasă, e dusă la adăpost. Rezulatul: femeia părăsește locuința cu o pungă de plastic în mână, porsop, periuță de dință și plodacii după ea și este pusă în plasament custodial”.

 

În Moldova, nu se mai trezesc din țuica de sfeclă

Criminalistul crede că o astfel de consiliere, psihologică și legală, îl va ajuta pe agresor să ia o decizie: ori divorțează, ori își dă seama că a greșit și își va revizui atitudinea, iar dacă recidivează, primește ordin de restricție.

„Nu putem permite o lege nerealistă, idioată, incoerentă... Unde v-a fost capul? Românii nu au violența domestică în sânge! În niciun caz! Acestea sunt niște acuze false. Sunt persoane printre noi care nu se mai trezesc din beție și își bat nevestele. Vorbem de promiscuitatea care lovește zone, sau individual. În Moldova, de exemplu, ăia nu se mai trezesc din țuica de sfeclă. Dorm cu nevestele și cu fetele în același pat. Au copii incestuoși și așa mai departe...”, a izbucnit Tudore Butoi.

 

Alcoolul este totul!

De aici încep, în opinia dominiei sale, toate problemele: „Din consumul de băutură și neajunsurile de bani pleacă toate aceste scandaluri, la care acum s-a suprapus infidelitatea, ducerea geloziei până într-o zonă de paranoia, deoarece îi ajută contextul: nevasta sau prietena e plecată la muncă în Italia, spre exemplu, sau în Spania. Iar când se reunesc, se îmbată și pun pe tapet totul: m-ai înșelat etc. Alcoolul este totul! Pentru că alcoolul dezinhibă traiectele nervoase, niște circuite care își au și ele rostul lor. Unele dintre ele se ocupă cu frâna mentală, capacitatea de a te abține. Când ai băut, s-a dus totul! Ai impulsivitate, ai tot ce vrei!”. Concluzia profesorului este laconică: „O lege proastă, ca multe alte legi. Trebuie să se facă o analiza serioasă a sănătății mentale a acestui popor”.

 

„Din două lovituri îi puneam direct la pământ”

Criminalistul Tudorel Butoi își amintește de vremurile când lucra ca milițian: „Pe timpul lui Ceaușescu, noi, miliețenii, plecam de la muncă, să zicem, cu tramvaiul și ne duceam către casă. Mai întâlneam, câteaodată, bețivi care ne înjurau pe față. Din două lovituri îi puneam direct la pământ. Lumea ne aplauda în tramvai. Ca să nu mai facă așa a doua oară... Sau îi prindeam exact când furau... Nu mai apucau să-și dea seama că eram ocolo, îi loveam direct... Bastârci ca lumea...”.

 

Crima de la coaforul Perla, în care legea nu a putut să salveze vieți

Cazul „crimei de la coafor” se potrivește perfect acestui subiect, cu toate că, la prima vedere, nu avem nici bătăuș, nici bătută.

A fost vorba despre gelozie dusă la paroxism, despre ferocitate. Pe 5 marie 2012, puțin peste orele 17,00, un bărbat înalt, cu constituție atletică, cu trăsături aspre și pași singuri, se îndreaptă, împins de un resort nevăzut, spre intrarea în coaforul din imediata vecinătate a restaurantului Perla, vorbind la telefon. 11 focuri de armă însoțite de un vacarm de nedescris se fac auzite din coafor, apoi izbuncesc urlete de agonie și țipete de ajutor. Gheorghe Vlădan, un bărbat de 50 de ani, a tras mai multe focuri de armă în interiorul locației cu un pistol Glock. A fost una dintre cele mai atroce crime din România post decembristă, din cauza unei gelozii maladive.

Două femei au murit, alțe șase persoane au fost rănite

Vlădan era agent de poliție, șofer al Policlinicii Nicolae Crețulescu din Capitală, avea o soție superbă și o familie aparent liniștită. De ani buni, însă, sufletul era măcinat de o gelozie bolnăvicioasă. Zi de zi, o supunea pe soția lui la interogatorii și o asedia psihic, bombardând-o cu telefoane, pentru a o controla în cel mai mic amănunt. Maratonul telefonic începea de la primele ore de serviciu ale Florinei Vlădan, angajata unui salon din zona Perla, și se încheia seara. Insistența bărbatului a stârnit iritarea casierei, Mariana. Ea răspundea la telefon și nu-i permitea agentului de poliție să vorbească cu soția. Cu puțin timp înaintea crimei, Florina, sătulă, ceruse divorțul, iar prima înfățișare urma să aibă loc peste două zile. Două femei au murit, alte șase persoane au fost rănite. Florina a plătit cu viața pentru că a fugit de soț. De asemenea, Mariana Bendea, casiera, a căzut pradă gloanțelor, pentru că asasinul avea impresia că ea este vinovată de cotitura din viața sentimentală a soției sale. Legea nu a putut face nimic pentru a le proteja pe cele două femei.

 

În forma sa actuală, legea nu are un cadru complet reglementat

În forma sa actuală, Legea Violenței domestice, promulgată de președintele Klaus Iohannis în iulie anul acesta, a încercat redefinirea conceptelor de „violenţă domestică”, „violenţă împotriva femeilor”, „victimă” şi completarea definiţiilor aferente formelor de violenţă domestică. Prin acest proiect de act normativ se introduc: obligaţia autorităţilor locale de a menţine baze de date cu informaţii despre servicii, centre sau alte forme de sprijin pentru victimele violenţei domestice; obligaţia de a asigura crearea şi funcţionarea serviciilor sociale; ordinul de protecţie provizoriu ca formă specifică de protecţie a victimelor unor fapte grave de violenţă domestică; existenţa unui sistem electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării obligaţiei agresorului în cazul ordinului de protecţie provizoriu şi al ordinului de protecţie. Pentru multe dintre aceste servicii și facilități, vor fi necesare acte subsecvente la nivel administrativ, ceea ce înseamnă că, în practică, ele vor putea funcționa abia după ce tot acest cadru de reglementare va fi complet. „Semnalarea situațiilor urgente de violență domestică pentru care este necesar sprijinul din partea serviciilor sociale se realizează prin intermediul liniilor telefonice ale instituțiilor publice abilitate să intervină în cazurile de violență domestică, inclusiv a liniilor telefonice de urgență”, scrie în act.

 

Echipe mobile de intervenție

„Intervenția de urgență se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale prin intermediul unei echipe mobile formată din reprezentanți ai Serviciului de Asistență Socială”, conform prevederilor dintr-un capitol nou, ce va fi introdus în Legea nr. 217/2003.

Această echipă mobilă va răspunde imediat semnalărilor de la victime sau de la alte persoane, ori de câte ori au loc violențe în familie, verificând situația de fapt și făcând o evaluare inițială a acesteia.

Dacă într-adevăr există un risc imediat pentru victimă, atunci echipa se va ocupa de transportarea victimei la cel mai apropiat spital, de anunțarea organelor de cercetare penală și de emiterea unui ordin de protecție provizoriu (având în vedere că din echipă va face parte și un polițist).

 

Părerea psihiatrului: „Carenţa educaţională e problema. Avem nevoie de prevederi legislative dure”

 

Prof. univ. dr., Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, afirmă că, din păcate, violenţa domestică este un fenomen foarte raspandit, dar că, de cele mai multe ori, sunt vizibile doar aspectele care sunt foarte grave, atunci când persoana abuzată are nevoie de îngrijiri medicale deosebite.

 „Este cât se poate de clar că statul și societatea civilă nu fac destul. Subliniez încă o dată că se află de acest fenomen de obicei când forma de abuz domestic îmbracă formele cele mai grave. Consider că cea mai importantă cauză este carenţa educaţională. Urmează, în ordine, consumul excesiv de alcool, consumul de droguri şi alte tulburări din spectrul psihiatric”.

Prof. dr. Anamaria Ciubară este convinsă că situaţia nu se poate îndrepta numai cu o lege bună. „Nu cred că o simplă prevedere legală ar putea rezolva totul. Atenţie mare! Măsurile legale pot avea efect de bumerang”.

Soluţia medicului este informarea şi conştientizarea societăţii civile: „Pentru a putea combate cu adevărat acest fenomen ar trebui luate măsuri pe mai multe planuri. Un prim aspect ar fi o campanie amplă educaţională şi de informare, care ulterior să fie completată cu prevederi legislative dure, care să sancţioneze drastic comportamentele abuzive şi care să protejeze în mod real potenţialele victime”.