Sparta - primul stat militarist din istorie. Ce secrete avea statul spartan și pe cine a inspirat?

Sparta - primul stat militarist din istorie. Ce secrete avea statul militarist spartan și pe cine a inspirat?

Nașterea unui stat

Sparta a luat fiinţă ca stat în secolele IX-VIII a. Chr., prin unirea a cinci formaţiuni, din Podişul Laconiei, numite komai: Pitane, Messoa, Limnai, Konoura, Dyme. De la început, dorienii, care au format statul spartan, şi-au extins autoritatea asupra vecinilor, pe care i-au adus într-o stare de semidependenţă, numindu-i perioikoi, locuitori ai aşezărilor învecinate, cu obligaţii faţă de statul spartan, dar fără drepturi cetăţeneşti.

Laconia era un podiş înconjurat de munţi, cei mai înalţi dintre ei fiind Munţii Taiget.

Plutarh (Agis, V) consemna că în comunitatea spartană erau până la 9 000 de membri, şefi ai familiilor.

Sparta - drumul spre militarizare

Sparta a cunoscut o evoluţie aparte, care o va transforma treptat într-un stat militarist. Regimul oligarhic spartan l-a avut ca reprezentant principal pe Tyrtaios. Această perioadă este consemnată ca fiind o etapă de dezvoltare a valorilor culturale, de progres economic pentru Sparta. Răscoala populaţiei aservite, heilotai, urmaşii messenienilor supuşi imediat după crearea statului spartan, a determinat o regândire a organizării instituţional-politice.

Astfel, pentru ca pe viitor să nu se mai producă frământări politice grave, de felul răscoalelor messenienilor, care ameninţau însăşi evoluţia statului spartan, s-a realizat o reformă fundamentală, pe care tradiţia istorică o denumeşte rhetra, păstrându-ne şi numele promotorului său, Lykourgos.

Biografia sa scrisă de Plutarh, în secolul I a.Chr., îl considera un personaj învăluit în legendă, punând sub semnul întrebării teoriile cu privire la existenţa sa reală. Cunoscut fiind locul ocupat de cultul întemeietorului în spiritualitatea greacă, reiese clar faptul că evoluţia internă a cetăţilor greceşti era complet ignorată de către istoriografie.

Sparta - cetatea fără ziduri dar cu brațe de oțel. Cine s-a inspirat din sistemul său?

Astfel, treptat, spartiaţii-cetăţenii cu drepturi depline, vor fi obligaţi prin rhetra să nu desfăşoare nici o altă activitate, în afară de instruirea militară. Tradiţia spune că Sparta nu va avea ziduri, fiindcă se considera că dăruirea şi curajul în luptă ale spartiaţilor erau singurele „ziduri” de care Sparta avea nevoie.

Cele trei triburi tradiţionale doriene, Hylleis, Pamphyloi şi Dymanes, îi vor cuprinde pe spartiaţii care vor face parte din Apella-referire certă la zeul Apollo - (Plutarh, Lykurg, VI, XXVI), Adunarea oştenilor.

Roma Antică a încercat să preia de la statul spartan  lupta până la sacrificiul suprem, introducând decimarea, adică numărarea soldaților unei unități din 10 în 10 și uciderea celor care aveau cifra 10 la numărătoare.

Prusia lui Frederic al II-lea și Germania nazistă au încercat să se inspire din programul draconic de pregătire a tineretului Spartei Antice.