LES ECHOS .Spania ezită să adopte o nouă izolare generală. În timp ce infectările sunt în creștere în întreaga țară, administrațiile regionale îndeamnă guvernul central să reglementeze o izolare severă.
Pedro Sánchez lasă gestionarea celui de-al treilea val al epidemiei pe seama regiunilor. Starea de alertă votată în noiembrie a stabilit doar un simplu cadru care limitează mobilitatea și adunările.
Premierul nu se arată prea grăbit să vină din nou în fața Parlamentului pentru a susține cauza unei stări de alertă mai restrictive. El consideră că actualul cadru le conferă regiunilor «instrumentele necesare» pentru a stăvili curba celui de-al doilea val al infectărilor din toamnă.
Starea de alertă votată în noiembrie anul trecut stabilește doar orientări generale, cum ar fi o interdicție de circulație între orele 23:00 la 6:00 și interzicerea întâlnirilor a mai mult de șase persoane, cu posibilitatea de a modifica apoi regulile la nivel local. Depinde de regiuni cum reglementează restricțiile în funcție de situația epidemiologică a fiecărei municipalități sau chiar a districtului.
Creștere a numărului de cazuri după sărbători
Dar creșterea accentuată a infectărilor după sărbătorile de la sfârșitul anului pune această strategie în dificultate. Mai ales odată cu apariția tulpini britanice, care reprezintă în prezent 5% din infectări și care ar putea deveni dominantă până în martie, potrivit șefului coordonării crizei sanitare. Țara a înregistrat o incidență de 884 de cazuri la 100.000 de locuitori pe parcursul a 14 zile, iar spitalele sunt sub presiune, cu o rată de ocupare a paturilor de la terapie intensivă de peste 40% la nivel național, dar care este deja în creștere spre 50% în Madrid sau Catalonia, 61% în Valencia sau chiar 64% în La Rioja.
Epidemiologii solicită închiderea școlilor și un lockdown urgent. „Guvernul trebuie să își schimbe strategia, cu decizii severe de izolare în zilele următoare”, susține fostul expert al OMS, Rafael Bengoa, specialist în sănătate publică.
Indisciplină față de restricțiile locale
Furia crește în regiunile care consideră că absența unui standard general favorizează indisciplina în fața restricțiilor locale. Pentru că, de fapt, nu există o stare de alertă, ci șaptesprezece măsuri, în funcție de regiune, un amestec de neînțeles pentru locuitori și periculos, potrivit epidemiologilor. Nimeni nu înțelege de ce sunt deschise barurile sau teatrele în Madrid, în timp ce industria hotelieră a coborât cortina în Catalonia sau în Țara Bascilor. Nici de ce putem merge la schi sau la vânătoare în Andaluzia, în timp ce, în Galicia, guvernul regional solicită populației să se autoizoleze acasă.
În numele «co-guvernării»
Echipa lui Pedro Sánchez a decis, în ciuda celor de mai sus, să rămână în plan secund, lăsând inițiativa de gestionare a pandemiei pe seama regiunilor, în numele acestei „co-guvernări” pe care o ceruseră atât de mult după prima izolare. Pentru politologul Pablo Simón, această strategie este de fapt legată de „dorința de a evita costul economic al unui lockdown general”. Și reține „concluziile pragmatice ale modului în care regiunea Madrid a reușit să scadă în toamnă rata infectărilor și presiunea asupra spitalelor, în ciuda prognozelor experților, prin măsuri localizate și punctuale, evitând închiderea magazinelor și a restaurantelor”.
Dar nimic nu indică faptul că această metodă de intervenție minimă va rezista șocului agresivității tulpinii britanice. Portugalia vecină, cu curbe epidemice destul de apropiate, a trebuit să recurgă la o izolare strictă. (Rador)
Autor: Cécile Thibaud