Platforma HBO, care difuzează serialul, a retras cinci episoade în care era ironizat profetul Mahomed. Deși South Park satirizează toate comunitățile, religioase, naționale sau politice.
Serialul animat South Park continuă să stârnească polemici. Aceste scurt-metraje, create în 1992 de Trey Parker și Matt Stone, care povestesc aventurile a patru copii dintr-o școală din Colorado, au încântat de peste douăzeci de ani un public larg din lumea întreagă, prin viziunea lor satirică asupra societății americane și alegerea de a parodia și a târî în derizoriu numeroase personalități sau comunități.
Însă, în mai multe rânduri, serialul a făcut obiectul unor critici aspre în presă și pe rețelele sociale, obligând anumite platforme să retragă unele episoade, scrie Le Figaro.
Așa s-a întâmplat în 2019, când Netflix a propus abonaților săi francofoni cvasi-integralitatea seriei: platforma de vizionare a retras zece episoade, precizând într-un mesaj pe Twitter că acestea „au fost considerate denigratoare pentru anumite comunități de către autoritățile audiovizuale locale”.
La vremea respectivă, ziariștii au mers să se intereseze la CSA (Consiliul Superior al Audiovizualului din Franța - n.r.) despre motivele cenzurii: acesta a precizat că doar a avertizat platforma asupra anumitor secvențe crude sau vulgare, nerecomandate publicului juvenil și care trebuiau marcate corespunzător. Dar că în nici un caz nu a solicitat retragerea acestora.
Nevoită să-și revizuiască poziția, Netflix a prezentat scuze pentru aceste „explicații eronate”, precizând de data aceasta că, dacă anumite episoade lipsesc, era doar pentru a proteja anumite categorii. Așadar, nici vorbă de cenzură, cel mult doar o autocenzură a Netflix, pentru a evita necazurile unor eventuale polemici.
Acum, platforma HBO Max a achiziționat drepturile pentru întregul serial (pentru suma modică de o jumătate de miliard de dolari).
Însă, așa cum relatează site-ul american Deadline, lipsesc cinci episoade: unul din sezonul 5, două din sezonul 10, și alte două din sezonul 14.
De ce? Toate cele cinci episoade prezintă o similaritate: în fiecare din ele apare profetul Mahomed.
Aceste episoade au adus deja numeroase necazuri creatorilor seriei: în 2010, Le Figaro scria că televiziunea Comedy Central, principalul difuzor al South Park din 1997, înlocuise cu un „bip” toate mențiunile numelui lui Mahomed pe banda sonoră și acoperise cu negru anumite imagini.
Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce Trey Parker și Matt Stone au primit amenințări cu moartea din partea unui grup islamic intitulat „Revolution Muslim”, care, după difuzarea unora dintre episoade, declarase că realizatorii riscă să sfârșească asemenea cineastului Theo Van Gogh (asasinat de extremiștii musulmani la Amsterdam, în 2004).
Insolențele serialului nu au deranjat doar publicul musulman. Anul trecut, Beijingul a cenzurat difuzarea pe internetul chinez a South Park, după un episod intitulat „Band in China”, care batjocorea fățiș companiile americane ce făceau comerț cu China, fără a se sinchisi de modul în care sunt respectate drepturile omului în această țară.
Iar în 2005, un episod care prezenta ciclul menstrual al Fecioarei Maria a provocat un val de indignare în Statele Unite.
În realitate, dat fiind că satira reprezintă esența însăși a serialului, este dificil să găsești un episod care să nu poată fi considerat „ofensator” de o comunitate sau alta, națională, politică, religioasă...
South Park pare să nu ierte pe nimeni. Și, una peste alta, ironiile vizând religia musulmană sunt chiar mai puțin frecvente decât cele care îi vizează pe creștini, așa cum observa pe Twitter filosoful Raphael Enthoven: „Dar ce se întâmplă cu cele 54 de episoade (cel puțin) în care îl batjocoresc pe Hristos? Sau cu episoadele (nenumărate) care îl duc în derizoriu pe evreul Kyke Broflovski și pe familia lui? De ce epurarea se oprește la jumăattea drumului?”, a reacționat acesta la decizia HBO.
Trebuie spus că, în materie de conformare la standardele morale ale momentului, HBO este fruntaș. Platforma a provocat deja dezbateri aprinse anunțând acum două săptămâni retragerea filmului Pe aripile vântului, de Victor Fleming, considerat de unii militanți antirasiști ca ofensator pentru persoanele de culoare.
Filmul a fost în cele din urmă repus pe afiș, dar precedat de un „trigger warning”, un avertisment care dorește să contextualizeze opera, pentru a reaminti publicului că reprezentările culturale prezentate pe ecran sunt învechite, așa cum reclamă numeroși activiști ai mișcărilor progresiste contemporane.
Respectiv, este vorba de o intervenție a lui Jacqueline Stewart, profesoară de cinematografie și animatoare a canalului TCM: „Negrii, reduși la sclavie, se conformează vechilor stereotipe rasiale: servitori devotați stăpânilor lor albi sau incompetenți”, explică ea.
Doar că nu poți decât să fii uimit de această preocupare cu geometrie variabilă față de sensibilitatea publicului. South Park are dreptul de a batjocori pe toată lumea... cu excepția lui Mahomed?
Această inegalitate de tratament a fost remarcată și de Richard Malka, un avocat care publica anul trecut, la editura Grasset, pledoaria pe care a făcut-o cu ocazia procesului Charlie Hebdo, după publicarea caricaturilor cu Mahomed de către săptămânalul satiric, în 2006.
În „Elogiu ireverenței”, avocatul amintește că clientul său (Charlie Hebdo) a caricaturizat în nenumărate rânduri sfinți catolici, pe Papă sau pe Dumnezeu însuși, dar că „nici măcar Charlie Hebdo nu ar îndrăzni să facă nici a zecea parte din asta la adresa profetului Mahomed”.