Preşedintele chinez s-a pronunţat ieri răspicat împotriva independenţei insulei "rebele", cerând elitei comuniste să facă noi eforturi pentru a readuce paşnic Taiwanul sub controlul Beijingului.

China nu va accepta niciodată independenţa Taiwanului, a subliniat ieri liderul de la Beijing, Hu Jintao, într-un discurs în care avertismentele la adresa autorităţilor de la Taipei au alternat cu invitaţia la o cooperare mai strânsă.

În intervenţia sa, cu prilejul marcării centenarului revoluţiei din octombrie 1911 care a pus capăt regimului imperial, preşedintele a cerut elitei comuniste chineze să îşi intensifice opoziţia faţă de orice tentativă de independenţă din partea teritoriului insular.

"Realizarea reunificării în mod paşnic răspunde cel mai bine intereselor fundamentale ale poporului chinez, inclusiv ale compatrioţilor noştri din Taiwan" a declarat preşedintele chinez.

"Noi trebuie să întărim opoziţia noastră faţă de independenţa Taiwanului şi să promovăm schimburile mai strânse şi cooperarea dintre compatrioţii de ambele părţi'', a mai afirmat demnitarul chinez în discursul pronunţat în faţa înalţilor oficiali ai Partidului Comunist, printre care şi fostul preşedinte Jiang Zemin, o apariţie-surpriză pe fondul speculaţiilor legate de moartea sa în urmă cu câteva luni.

Dialog şi înarmare

Taiwanul este în realitate independent din 1949, de la sfârşitul războiului civil dintre comunişti şi naţionaliştii chinezi, aceştia din urmă refugiindu-se pe insulă. Beijingul îl consideră însă un teritoriu rebel şi nu a exclus recurgerea la forţă pentru a-l readuce în cadrul gra niţelor sale.

Alegerea, în 2008, a preşedintelui taiwanez Ma Ying-jeou, partizanul unei ameliorări a relaţiilor cu China şi cel care de altfel a şi decretat simbolic un armistiţiu diplomatic cu Beijingul, a adus relaţiile dintre cele două teritorii la un nivel superior, fără precedent în ultimele şase decenii. Dialogul între cele două părţi se poartă însă în paralel cu un proces asiduu de înarmare la care au recurs atât Beijingul cât şi Taipeiul.

Cât priveşte China, procesul agresiv de înarmare din ultimii ani, ce stârneşte îngrijorare şi la Washington care îşi vede astfel ameninţată influenţa în Pacificul de Vest, este văzut de analişti drept un mijloc de disuasiune îndreptat împotriva oricărei tentative a ad ministraţiei taiwaneze de a-şi afirma independenţa. Preşedintele Ma a încercat în repetate rânduri să convingă guvernul chinez să retragă bateriile de artilerie amplasate pe ţărmul Strâmtorii Taiwan, dar fără niciun rezultat. Un raport al serviciilor secrete de la Taipei arăta că, în 2010, cel puţin 2000 de rachete balistice erau îndreptate spre teritoriul insulei.

La începutul aceluiaşi an, administraţia Obama anunţa că intenţionează să vândă Taiwanului sisteme antiachetă, elicoptere şi alte echipamente militare în valoare de 6,4 miliarde de dolari. În replică, China a suspendat orice dialog militar cu SUA.

Supremaţie aeriană

În urmă cu doar câteva săptămâni, Washingtonul a confirmat un alt acord militar cu administraţia de la Taipei care prevede modernizarea a 146 de avioane de luptă F16 din clasa A/B. Americanii au respins însă o cerere adresată de taiwanezi legată de furnizarea de aparate de luptă de ultimă generaţie.

Chiar dacă modernizarea avioanelor taiwaneze va include furnizarea de sisteme radar sofisticate, avionică şi sisteme de rachete, acestea vor rămâne în continuare inferioare celor ale armatei chineze, care dispune de avioane ultramoderne.

Într-un raport al Pentagonului emis anul trecut, se apreciază că multe din cele 400 de avioane de luptă ale Taiwanului nu vor putea fi utilizate în cazul unui eventual atac lansat de regimul comunist de la Beijing.

Momeala Beijingului

China încearcă, pe de altă parte, să îşi apropie taiwanezii de rând prin decizia de lansare a unor zboruri directe între cele două teritorii şi încurajarea turiştilor chinezi să aleagă insula situată la 90 de kilometri de teritoriul continental drept destinaţie de vacanţă.

China a mai semnat cu Taiwanul un acord de liber schimb în 2010, prin care Beijingul s-a angajat să reducă taxele pentru 540 de produse de producţie taiwaneză prezente pe piaţa chineză. Eforturile nu par să fi dat rezultatul scontat. Un sondaj dat publicităţii sâmbătă şi citat de "Taipei Times" arată însă că mai puţin de şase procente dintre taiwanezi consideră că patria lor mamă este China. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/6BACT9i0m7U" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

"Trebuie să ne întărim opoziţia faţă de independenţa Taiwanului şi să promovăm schimburile mai strânse între compatrioţi." HU JINTAO, preşedintele Chinei Citiţi şi:

• Americanii confirmă că vor moderniza avioanele F-16 din dotarea aviaţiei taiwaneze