Comisia Europeană, executivul neales al UE, propune un „mecanism de solidaritate obligatorie” (!) pentru a repartiza imigranții în toate țările membre ale Uniunii.
BBC este primul care a semnalat că „așa-numitul «mecanismul de solidaritate obligatorie» va obliga fiecare dintre cele 27 de state UE să accepte un anumit număr de refugiați în schimbul unei sume de 10.000 de euro per adult și 12.000 de euro per copil neînsoțit” și că „statele UE care nu respectă acest acord riscă să fie trase la răspundere în justiție și amenzi mari”.
În mod curios, BBC, finanțat din banii contribuabilului britanic, și-a editat articolul, scoțând paragraful citat mai sus și orice referire la controversatul nume al „mecanismului de solidaritate obligatorie”, scrie Breitbart.
Gestul BBC este cu atât mai ciudat cu cât la sfârșitul acestui an Marea Britanie va ieși de facto din Uniunea Europeană.
În schimb, alte organe de presă, cum ar fi Euractiv și DPA, nu s-au ferit să numească „mecanismul” ca atare și nici nu și-au cenzurat ulterior articolele.
Tentativele precedente ale Bruxelles-ului de a impune cote obligatorii de redistribuire a imigranților tuturor statelor membre au eșuat în urma refuzului categoric al guvernelor naționaliste – în special cel polonez și cel ungar – de a se supune.
Polonia, Ungaria, dar și alte țări, afirmă că ele nu au fost consultate atunci când Angela Merkel a deschis unilateral granițele Uniunii Europene în vara lui 2015.
De aceea, ele nu au de ce să suporte consecințele unei politici dezastruoase la a cărei decizie nu au participat și pe care nu au susținut-o niciodată.
În acest moment, Germania și aliatele sale, inițial adeptele unei imigrații masive, nu mai par dispuse să accepte imigranți „fără limite”, blocându-i în țările de primire, mai ales Grecia și Italia.
Noua politică de „solidaritate obligatorie”, cel puțin pe hârtie, dorește să construiască un consens, permițând guvernelor care nu doresc să primească imigranți ilegali să plătească în schimb pentru retrimiterea lor în țările de origine.
Însă aici este o mare hibă, observă Politico.
Astfel, guvernele naționale care „sponsorizează retrimiterile ar avea opt luni să realizeze acest lucru și ar avea chiar posibilitatea de a decide ce imigranți retrimite în funcție de cetățenia acestora”.
Totuși, dacă guvernele respective „nu reușesc să realizeze retrimiterea lor, vor trebui în schimb să primească refugiați – fără a mai avea dreptul de a alege cetățenia acestora” – o clauză care, potrivit mai multor observatori, ar putea fi folosită ca o părghie pentru a forța statele care aleg retrimiterea lor acasă în locul primirii.
Acest lucru s-ar putea realiza cu ușurință de avocații ONG-urilor, care, folosindu-se de legile laxe ale UE privind azilul, pot obține amânări peste amânări, până la trecerea celor opt luni fatidice.
Breitbart a obținut deja o reacție din partea guvernului Ungariei, care afirmă că Budapesta nu este interesată de noul „mecanism”:
„Din 2015, poziția guvernului ungar față de migrație este limpede și neschimbată… Noi considerăm că UE și statele sale membre trebuie să coopereze pentru a menține presiunea migratorie iminentă la frontierele noastre externe”, se arată în comunicatul executivului ungar.
„Deși Ungaria nu susține repartizarea obligatorie, ea apără frontierele comune și sperăm să primim același sprijin ca și celelalte state Schengen, protejând aceste frontiere externe.”
Și documentul adaugă:
„Dorim să amintim tuturor că, de la criza migratorie din 2015, guvernul ungar a cheltuit peste un miliard de euro pentru a proteja frontierele Ungariei și ale UE, fără un singur cent din partea Uniunii Europene.”