Mapele judecătorilor și procurorilor rămân „la secret”, ca urmare a unei acțiuni intentate în instanță de Asociația Magistraților din România (AMR), dar și din cauza practicii neunitare a Curții de Apel București.

Inițiativa AMR este însă contestată chiar și de unele dintre organizațiile neguvernamentale înfrățite cu AMR în „Alianța pentru o Justiție Europeană în România”, precum Asociația Pro-Democrația și Agenția de Monitorizare a Presei.

Totodată, practica neunitară a Curții de Apel București, care a pronunțat soluții diametral opuse în litigii identice dintre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și diverse asociații profesionale ale magistraților, este incriminată chiar și de unii dintre judecători.

Mircea Toma: „E important accesul la informații” Președintele Agenției de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, consideră că decizia de a resecretiza mapele profesionale ale magistraților are tocmai efect invers: „Din perspectiva comunității profesionale, cred că este benefic pentru imaginea magistratului să am acces la informațiile mai nuanțate despre unii dintre magistrați, decât să am o imagine global nefavorabilă despre toți magistrații. Consider că rațiunea acționării în instanță a CSM a fost un calcul greșit al asociațiilor de magistrați”.

Mircea Toma explică: „Acordarea accesului public la informațiile privind sancțiunile magistraților poate avea efecte dorite și nedorite. Publicarea unor sancțiuni minime riscă să submineze încrederea justițiabililor în actul de justiție. Însă, abaterile disciplinare vecine cu infracțiunea, cum ar fi cele care duc la manipularea justiției, ar trebui să fie știute. Deci, punând în cumpănă, din punctul de vedere al opiniei publice este clar mai important accesul la aceste informații”.

Pro-Democrația vrea tratament egal Asociația Pro-Democrația mili tează pentru un tratament egal între categoriile profesionale, atunci când vine vorba despre accesul la mapele profesionale. Președintele asociației, Cristian Pârvulescu, concluzionează: „Nu știu dacă soluția aleasă de AMR este cea mai bună, dar cred că trebuie să avem tratament egal pentru toți. Dacă vorbim despre mapele profesionale ar fi util să avem acces și la mapele profesionale ale politicienilor și ofițerilor de informații, mai ales ale celor care au avut un trecut profesional și în perioada ceaușistă”.

Critici dure și de la Centrul de Jurnalism Independent „Sentința Curții de Apel este, pentru mine, surprinzătoare. Pentru că, așa cum arată, dă câștig de cauză unei argumentații care este afară din spiritul Legii (544/2001) privind accesul la informațiile publi ce”, susține Ioana Avădani, director executiv al Centrului de Jurnalism Independent.

„Se poate discuta despre faptul că anumite date din mapele profesionale ale magistraților sunt sau nu acoperite de protecția oferită datelor personale. Subliniez: anumite date, nu mapele în întregimea lor. Alte informații se regăsesc, cum știți, în decizii publice ale CSM, deci sunt nu numai publice prin natura lor, ci și circulate în spațiul public”, afirmă Ioana Avădani. „Argumentația AMR este surprinzătoare pentru că face referire la finalitatea necontrolabilă a utilizării datelor din mapele profesionale ale magistraților. Faptul că o asociație de magistrați - deci persoane calificate să administreze legea - recurge la astfel de argumente mă îngrijorează”, a arătat directorul executiv al Centrului de Jurnalism Independent.

Riscăm sancțiuni europene Vicepreședintele Uniunii Națio nale a Judecătorilor din Ro mânia, Dragoș Călin, atrage atenția asupra sancțiunilor pe care Comisia Europeană le-ar putea aplica din cauza practicilor neunitare din instanțele românești: „Problema practicii judecătoreşti neunitare a fost reţinută și de Raportul Intermediar al Comisiei Europene privind progresele rea lizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, raport dat publicității la 12.02.2009”.

Citiți și: