Trei potenţiali candidaţi socialişti, Dominique Strauss-Kahn, Martine Aubry şi Francois Hollande, l-ar învinge pe actualul şef al statului, Nicolas Sarkozy, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale franceze din 2012, arată un sondaj CSA dat pu blicităţii ieri şi citat de "Le Monde".
Directorul FMI, Strauss-Kahn, ar obţine 64% în turul doi al prezidenţialelor, într-o confruntare cu Sarkozy, în vreme ce şefa Partidului Socialist (PS), Aubry, este creditată cu 56%, relevă sondajul. Tendinţa nu este neaşteptată, ea fiind confirmată anul trecut de mai multe sondaje care subliniau lipsa de popularitate a lui Sarkozy.
Noutatea adusă de sondajul CSA de ieri este aceea că şi Francois Hollande este creditat cu şanse de câştig în faţa actualului şef al statului. De fapt, dintre toţi liderii socialişti, doar Segolene Royal ar întâmpina dificultăţi în confruntarea cu Sarkozy. Concret, sondajul spune că foştii contracandidaţi din precedentul scrutin prezidenţial ar ieşi la egalitate într-un eventual duel în 2012.
Luptă în PS
Strauss-Kahn este singurul socialist care s-ar situa în faţa lui Sarkozy încă din primul tur de scrutin. El e creditat cu 30% din voturi, în timp ce Sarkozy ar obţine 23%, ultranaţionalista Marine Le Pen - 17%, iar centristul Francois Bayrou - 6%, în turul întâi al prezidenţialelor.
Şeful FMI, care nu şi-a anunţat candidatura oficială la prezidenţiale, are prima şansă şi la alegerile primare din PS, programate pentru luna octombrie a acestui an. El i-ar învinge pe Francois Hollande şi pe Segolene Royal şi ar întâmpina dificultăţi doar cu actuala şefă a partidului, Martine Aubry.
Sondajele nu fac decât să oglindească cota redusă de încredere de care se mai bucură Nicolas Sarkozy, aflat aproape de sfârşitul mandatului. Anul trecut, şeful statului s-a confruntat cu nemulţumirea oamenilor afectaţi de reforma pensiilor, dar şi cu un uriaş scandal de corupţie din jurul moştenitoarei imperiului L’Oreal, Liliane Bettencourt, care implica înalţi oficiali din partidul aflat la guvernare. Contraatacul lui Sarkozy a vizat atragerea electoratului de dreapta şi i-a luat în vizor pe migranţi, inclusiv pe romii români, ex pulzaţi din Franţa.