Maxime Cumunel, secretar general al Observatorului patrimoniului religios din Franţa a afirmat recent că sute de biserici, mănăstiri și capele au fost dezafectate pe parcursul ultimului secol.
Toate aceste edificii au fost, în timp, reconvertite în săli de spectacole, hoteluri, baruri, cluburi de noapte, crame sau aziluri de bătrâni.
Până miercuri, municipalitatea din Rouen trebuie să decidă care va fi soarta a încă patru dintre bisericile sale, care vor fi scoase la vânzare.
Până în prezent, 40.000 din cele 42.000 de biserici care există în Franța au fost desacralizate, adică au fost eliminate obiectele de cult și moaștele.
Maxime Cumunel care monitorizează edificiile vândute și transformate, spune că fenomenul de dezafectare este unul în creștere.
Din 1905, 277 de biserici au fost dezafectate, după cum a anunțat într-o conferință, în 2016, episcopul Jacques Habert de la Conferința Episcopilor din Franța. Fenomenul a fost mai accentuat în ultimii 20 de ani. Acest lucru înseamnă, în medie, puțin peste două biserici anual.
La Nantes, a fost deschisă o discotecă într-o biserică ce a fost desacralizată în timpul Revoluției Franceze (1789 - 1799) .
De exemplu, capela Saint-Jacques din Foix, Ariège, cu „o arhitectură unică", incluzând turlă, clopote și vitralii, dar și un fost ospiciu, este de vânzare pentru 400.000 de euro.
La Cauvigny, în Oise, capela Saint-Restitut, care datează din secolul al XVII-lea, este de vânzare pentru 257.000 de euro.
Ambele exemple sunt edificii care necesită ample lucrări de renovare. Dar sunt disponibile pe piață și unele biserici deja restaurate, precum una din Ablaincourt-Pressoir, în Somme, desacralizată în 1976 și transformată într-o locuință.
Mănăstirea capucinilor din Pabu, Côtes-d'Armor, va deveni curând o reședință premium pentru persoane în vârstă și aceeași funcție a primit-o și mănăstirea La Rochette din Lyon, care include 51 de apartamente, dintre care unul amenajat în capelă, cu o piscină de 3,5 x 7 metri la subsol.
De asemenea, mănăstirea La Salette din Millau, Aveyron, a fost transformată în hotel de lux, cu spa, hamam și saună.
Maxime Cumunel spune că problema trebuie abordată pe termen lung
„Ce vor deveni aceste edificii în 20, 50, 100 de ani? Chiar dacă nu mai sunt lăcașuri de cult, aceste biserici sunt elemente ale permanenței". Potrivit lui Cumunel, nu este vorba despre niște clădiri comune, "fac parte din patrimoniu, chiar dacă nu au statutul oficial de monument istoric. Bisericile aparțin tuturor, sunt deschise tuturor. Aparțin, de asemenea, Istoriei și istoriei intime, trăită de locuitori".
Multe astfel de edificii au avut destine uimitoare, fiind transformate în sediu de companie de asigurări, cramă, muzeu digital, studio de dans, fabrică de plăci ceramice, club de noapte.
„O clădire care nu este folosită va dispărea. Dar sunt persoane care au fost înmormântate în biserică. Are sens să o transformi în club de noapte? Ne putem imagina să le transformăm în săli cu scopuri culturale și sociale, dedicate copiilor, persoanelor în formare sau în vârstă. Ceea ce nu ar împiedica să amenajezi acolo o cafenea sau un magazin de artizanat local sau orice altcveva ce ar avea sens pentru comunitatea locală", a spus acesta Maxime Cumunel
Benjamin Chavardes, de la Școala Națională Superioară de Arhitectură din Lyon, autor al volumului "L'avenir des églises", este de părere că toate proiectele de reconversie trebuie să respecte arhitectura clădirii.
„Bisericile sunt diferite, dar ceea ce le caracterizează frecvent sunt dimensiunile mari, ceea ce reprezintă atât un atu, cât și o constrângere tehnică. În ce măsură, după compartimentare, mai poți remarca spațiul bisericii. Este suficient să analizezi pertinența anumitor programe", a spus acesta, potrivit digi24.ro