Piaţa asiatică a înregistrat marţi o creştere de peste 6% a preţului ţiţeiului, recuperând o parte din pierderile înregistrate luni, după cea mai mare cădere din 1991 încoace, când a scăzut într-o singură noapte cu 25%.
Creșterea se înregistrează pe fondul speranţelor că războiul preţurilor declanşat de marii producători mondiali de petrol, Arabia Saudită şi Rusia, nu va continua.
În jurul orei 1:15 GMT, cotaţia futures a barilului de petrol Brent a crescut cu 2,31 dolari, sau 6,7%, până la 36,67 dolari în timp ce cotaţia futures a barilului de petrol West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,79 dolari, sau 5,8%, până la 32,92 dolari, după ce luni cotaţiile au înregistrat o scădere de aproape 25%. Este vorba de cea mai mare scădere procentuală înregistrată într-o singură zi de preţul petrolului după data de 17 ianuarie 1991, când a izbucnit primul război din Golf.
„Dacă te uiţi la situaţia în care se află industria petrolieră, preţuri de aproximativ 30 de dolari nu sunt profitabile. Arabia Saudită şi alţi producători din Orientul Mijlociu se confruntă cu constrângeri bugetare. Rusia are nevoie de fonduri, iar petrolul de şist trebuie să ajungă la o cotaţie de 50 de dolari per baril. Dacă pui laolaltă toate aceste elemente înseamnă că vor trebui să ajungă la un acord”, susţine Jonathan Barratt, director de investiţii la Probis Group, citat de Agerpres.
Cât va mai rămâne prețul petrolului sub nivelul costurilor? Cu toate acestea, analiştii nu se aşteaptă la o revenire rapidă a cotaţiilor petrolului având în vedere că epidemia de coronavirus reduce cererea.
„Foarte rar preţul petrolului rămâne sub nivelul costurilor. Însă având în vedere aşteptate acumulare a stocurilor în prima jumătate a anului nu vedem motive pentru o revenire rapidă a preţului petrolului”, consideră analiştii de la Bernstein Energy.
Acţiunile companiilor petroliere au căzut şi ele iar producătorii de petrol de şist au început să reducă cheltuielile în aşteptarea unor venituri mai mici. Acţiunile Exxon au înregistrat o pierdere de 12%, cea mai mare scădere procentuală de după luna octombrie 2008, în mijlocul crizei financiare mondiale. Acţiunile Chevron au scăzut cu peste 15%, cea mai mare cădere de după lunea neagră din octombrie 1987.
Piaţa aurului negrului a fost afectată de decizia Arabiei Saudite de a reduce drastic preţul ţiţeiului, adoptând o strategie de pământ pârjolit după eşecul negocierilor care au avut loc săptămâna trecută între OPEC şi Rusia. La aceste negocieri părţile nu au reuşit să se înţeleagă asupra unor reduceri suplimentare de producţie pentru a încerca să pună capăt scăderii consumului de petrol ca urmare a epidemiei de coronavirus.
Pe partea cererii, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a avertizat luni că cererea mondială de petrol va înregistra în acest an prima sa contracţie de după 2009, în condiţiile în care activitatea economică mondială va stagna din cauza coronavirusului.
Conform celor mai recente estimări ale IEA publicate luni, cererea mondială de petrol va fi de 99,9 milioane de barili pe zi (bpd) în 2020, cu aproximativ 90.000 de barili pe zi mai mică decât în 2019. Este pentru prima dată după 2009 când cererea mondială de petrol va scădea în ritm anual. IEA a avertizat că, în conformitate cu un scenariu pesimist, conform căruia guvernele nu vor reuşi să ţină sub control răspândirea coronvirusului, consumul de petrol ar putea scădea chiar şi cu 730.000 bpd comparativ cu 2019.