Marile bătălii electorale pentru funcţia supremă în stat se vor da, anul acesta, la Washington, Moscova şi Paris.
Ca de fiecare dată, din patru în patru ani, atenţia întregii lumi se va îndrepta spre Statele Unite, acolo unde preşedintele democrat Barack Obama va încerca, în noiembrie, să obţină un nou mandat. Principalul competitor al preşedintelui democrat Barack Obama este criza economică. Astfel, cota de popularitate a liderului democrat s-a erodat constant într-un context economic şubrezit, ajungând la 42 la sută, potrivit unui sondaj Gallup dat publicităţii la sfârşitul anului trecut. Cu ochii pe candidaţii republicani Din fericire pentru Obama, cursa internă pentru desemnarea candidatului republican la prezidenţialele desfăşoară haotic şi, pentru moment, niciunul dintre potenţialii rivali nu pare să îi pună în pericol fotoliul din Biroul Oval al actualului preşedinte al Statelor Unite. "Dacă republicanii nu vor reuşi să găsească o soluţie coerentă, atunci vor mai exista şanse pentru un al doilea mandat al preşedintelui Obama", declara recent, pentru EVZ, istoricul Vlad Nistor. Putin va avea emoţii, nu şi surprize Alegerile legislative din 4 decembrie, în care Rusia Unită, formaţiunea condusă de premierul Vladimir Putin a obţinut, la limită, majoritatea parlamentară şi manifestaţiile ample prin care opoziţia continuă să conteste rezultatele scrutinului periclitează şansele lui Vladimir Putin de a obţine, în primăvară, un al treilea mandat la Kremlin încă din primul tur. Un lucru e clar: popularitatea "omului forte" al Rusiei se clatină, dar nu atât de puternic cât să îl scoată din cursa electorală. Luptă deschisă la scrutinul din Franţa Actualul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, speră să câştige încă un mandat, însă confruntarea electorală decisivă, care va avea loc în luna mai, se anunţă dificilă. În cursa pentru funcţia supremă în stat, principalul contracandidat al lui Sarkozy este reprezentantul socialiştilor, François Hollande. Majoritatea analiştilor consideră că, în al doilea tur de scrutin, Hollande va obţine o victorie zdrobitoare asupra lui Nicolas Sarkozy. Conform celor mai recente sondaje de opinie, candidatul socialist şi-ar adjudeca 57% din voturi. Socialiştii, care nu au mai dat un preşedinte din 1995, când s-a încheiat al doilea mandat al lui François Mitterand, îşi pun mari speranţe în avocatul de 57 de ani, în contextul unei scăderi dramatice a popularităţii lui Nicolas Sarkozy, amplificată de criza economică actuală. Alt candidat redutabil înscris recent în cursă este unul dintre cei mai aprigi rivali ai actualului lider de la Elysee, fostul premier Dominique de Villepin. În Franţa, jocurile electorale nu sunt încă făcute, a apreciat Vlad Nistor. "În pofida tuturor aşteptărilor, în ultima vreme Sarkozy pare a sta mai bine decât principalul său rival. De ce? Este inexplicabil pentru mine, dar cred că există un fel de carismă a acestui personaj. Şi faptul că s-a implicat, mai mult sau mai puţin, în eforturile de soluţionare a crizei din zona euro a dus la creşterea popularităţii sale", a comentat istoricul.
Recomandările noastre
