După ce și-au scos bucuroși din ghetuţe darurile primite de Moș Nicolae, mii de credincioși, conduși de speranţa în mai bine au venit cu mic, cu mare, ieri, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Capitală
Când intri în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din inima Bucureştilor, nu poţi să nu te gândești că, de ani și ani, marele Ierarh Nicolae îi ocrotește pe românii care ajung în acest loc binecuvântat. Biserica Sfântul Gheorghe Nou de la Kilometrul Zero al României a fost neîncăpătoare ieri pentru miile de pelerini veniţi pentru a participa la slujba de prăznuire a Sfântului Nicolae. Sărbătoarea a fost cu atât mai mare cu cât lăcașul de cult poartă hramul aceluiași sfânt și adăpostește mâna dreaptă a Sfântului Nicolae. România are privilegiul de a fi a doua ţară din Europa, alături de Italia (Bari), care are un asemenea odor. Liniștiţi și cu lumina pe chipuri, creştinii au stat la rând, părinţi, bunici, dar și copii au fost încălziţi de razele soarelui până când au reușit să ajungă și să sărute mâna dreaptă a celui mai iubit dintre Sfinții Bisericii: Sfântului Ierarh Nicolae.
Biserica unde sunt depuse moaştele Sfântului Nicolae a fost rectitorită de Constantin Brâncoveanu la anul 1707, aici aflându-se și racla cu cinstitele sale moaște. După unele izvoare, pe acest loc a fost ridicată o altă biserică pe la anul 1500. Însă a căpătat frumuseţea cea mai înaltă în vremea Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu. Văzând Vodă că atâta norod era în buricul târgului, a hotărât să facă această biserică luminoasă şi preafrumoasă, „cum alta nu era în acea vreme” ne încredințează parohul lăcașului voievodal Părintele Profesor Dr. Emil Nedelea Cărămizaru, care adaugă faptul că „acești credincioși care rabdă frigul, așteptând în tihnă și rugăciune ca să-l îmbrățișeze pe Sfântul Nicolae de ziua lui, prin aceste sfinte și mărturisitoare relicve, reprezintă pentru noi modele de eroism creștin, de iubirea a lui Dumnezeu și a Sfinților Săi... Ei țin Biserica lui Dumnezeu vie și plină de rouă duhovnicească... Ei sunt legați trainic și tainic de rădăcina filonului nostru creștin și ortodox, care ne-a ținut de-a lungul vremurilor în aceeași vatră, în aceeași limbă și aceeași credință apostolică...”, a mai adăugat părintele profesor.
Recomandările noastre
