Astăzi țipătul bufniței vine de la regimurile iliberale care urmăresc să demanteleze instituțiile democratice din interiorul UE.
Ascultă! Liniște! Țipăt de buhă a fost, clopotar funest/ Ce-ți urează noapte bună de-a pururi. (William Shakespeare, Macbeth, Actul 2, Scena 2)
Astăzi țipătul bufniței vine de la regimurile iliberale care urmăresc să demanteleze instituțiile democratice din interiorul UE.
Polonia e un excelent exemplu.
Sunt deja de 32 de ani redactorul șef al ziarului Gazeta Wyborcza, din 1989, anul în care Polonia a trecut printr-o tranziție pașnică de la dictatură comunistă la democrație, prin alegeri libere.
Gazeta Wyborcza a fost un simbol important al acelei transformări epocale - primul cotidian independent apărut între Elba și Vladivostok, liber de cenzură și de presiune politică.
Gazeta Wyborcza a prins viață în calitate de voce a opoziției democratice în cursul campaniei electorale din 1989.
Ne-am pus în slujba valorilor fundamentale: libertatea presei, drepturi civice, justiție independentă, reformă economică și liberalizarea pieței, tranziție de la dictatură monopartid la democrație parlamentară și de la o societate cârmuită prin frică la o societate bazată pe libertate.
După decenii de autoritarism polonezii puteau în sfârșit să simtă cum e să trăiești într-o țară liberă fondată pe principiul statului de drept. Acum însă, victoria noastră de acum trei decenii se află sub asediu.
Polonia, dar și alte țări din Europa, asistă acum la o lovitură de stat autoritară graduală.
Domnia legii e preschimbată în domnia camarilei unui singur partid.
Tribunalul Constituțional, parchetul, poliția, serviciile secrete au fost cu toate transformate în supuși loiali care servesc partidul de guvernare autointitulat cu ironie „Lege și Justiție” (PiS).
Televiziunea și radioul publice au fost preschimbate în instrumentele unei propagande nerușinate, similară cu cea de care se folosesc Vladimir Putin în Rusia și Recep Tayyip Erdoğan în Turcia.
Organele independente de presă sunt prezentate drept inamici ai statului și sunt ținta atacurilor pline de ură care amintesc de cele proferate de nenumărate ori de Donald Trump. Suntem tratați ca inamici pentru simplul motiv că suntem independenți și avem curajul să-i spunem în față puterii ce gândim.
Obiectivul din spatele mașinațiunilor taberei aflate la guvernare e limpede.
Ea vrea să se asigure că nimeni nu-i va scoate la lumină abuzurile de putere. Acesta este motivul pentru care majoritatea de la guvernare demantelează meticulos, pas cu pas, supapele de siguranță ale ordinii noastre democratice.
Mátyás Rákosi, dictatorul comunist ungar cunoscut și drept „Micul Stalin”, o numea „tactica salamului” - distrugerea treptată a dizidenței, felie cu felie.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat cu nerușinare că 80% din presa poloneză „le aparține inamicilor noștri”.
Regimul Jarosław Kaczyński lansează cu regularitate atacuri feroce împotriva publicațiilor care cutează să critice tagma de la guvernare - printre ele numărându-se și Gazeta Wyborcza.
Funcționari ai guvernului, politicieni PiS și întreprinderi de stat le intentează procese interminabile jurnaliștilor care investighează abuzuri de putere, cerând compensații enorme și cenzura articolelor care-i incriminează.
Aceste procese strategice împotriva participării publice, cunoscute și ca SLAPP-uri, sunt menite a intimida și a reduce la tăcere presa independentă.
Gazeta Wyborcza s-a confruntat deja cu peste 50 de SLAPP-uri - și ele continuă să vină.
Strânsul cu ușa finanțelor publice
După ce PiS a ajuns la putere în 2015, instituțiile statului și companiile publice controlate de tabăra de la guvernare și-au anulat abonamentele la publicațiile critice față de guvern și le-au retras reclamele - inclusiv cele privitoare la licitații publice și anunțuri de interes public.
Această politică a partidului nu a fost modificată nici măcar în cursul actualei pandemii, când informarea unei audiențe cât mai mari cu putință e de o importanță vitală pentru sănătatea publică.
În schimb, vistieria publică e larg deschisă pentru presa care preia fără scrupule propaganda oficială.
În ultimii cinci ani ea a primit peste 1,3 miliarde de euro sub forma veniturilor din publicitate - iar asta numai de la entități publice ori deținute de stat. Aceste organe propagandistice controlate de stat își incită publicul acuzând jurnaliștii independenți că servesc regimuri străine și interesele lor.
Hărțuiți și gazați cu gaze lacrimogene
În calitate de jurnaliști independenți, noi am descoperit multiple tentative ale serviciilor secrete de a spiona organe de presă.
Jurnaliști care lucrează la publicații independente au fost hărțuiți și gazați cu gaze lacrimogene de către poliție în timp ce își făceau meseria la protestele antiguvernamentale.
În decembrie compania petrolieră controlată de stat PKN Orlen, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, a cumpărat Polska Press și, practic, o însemnată majoritate a pieței presei regionale din Polonia.
Directorul de la Orlen își datorează ascensiunea meteorică în carieră exclusiv faptului că este un slujitor loial al lui Jarosław Kaczyński. Cumpărarea Polska Press de către Orlen amintește în mod straniu de achiziția de către Gazprom a televiziunii NTW în 2001, la solicitarea Kremlinului. Scopul tranzacției e destructurarea independenței editoriale în Polonia.
Recenta propunere de introducere a unui nou impozit pe veniturile din publicitate ale presei e o tentativă evidentă de a provoca o hemoragie financiară publicațiilor private, care suferă oricum de pe urma contracției economice induse de pandemie, pentru a le forța astfel să treacă în tabăra puterii.
Dacă tentativa va avea succes, Polonia li se va alătura Rusiei și Ungariei - țări în care nu există practic presă independentă.
După ce actualul regim a preluat controlul asupra parchetului, Tribunalului Constituțional și Curții Supreme, Polonia nu mai este guvernată pe baza statului de drept.
Suntem transformați într-un stat monopartid și ajungem astfel să fim „omul bolnav al comunității europene”.
Bătălia care se poartă acum în Polonia privește și viitorul UE.
Nici altor state membre nu le lipsesc politicienii care văd în Polonia lui Kaczyński un model de imitat, iar nu un avertisment. Am trecut demult de vremea eufemismelor prudente.
Atacul împotriva libertății presei poloneze deschide calea unui asalt total asupra înseși valorilor pe care e fondată UE.
Retorica agresivă utilizată de guvernele de la Varșovia și Budapesta nu e foarte diferită de mesajul adepților radicali ai Brexit-ului; și i s-ar potrivi de minune gloatei pro-autoritarism care a asaltat Capitoliul pe 5 ianuarie.
Cuvintele pot tăia la fel de adânc ca un cuțit; ele pot servi la hărțuirea și persecutarea oamenilor. Cei care atacă presa independentă speră să asasineze limbajul, în calitatea lui de instrument al aflării adevărului.
Pe viitor ne vor aștepta chiar și mai multe provocări. Statul polonez restricționează libertatea cercetării academice și plănuiește să rescrie manualele școlare.
El continuă să glorifice limbajul urii ancorat în xenofobie și homofobie, să blocheze accesul liber la informațiile publice, să ridice noi obstacole în calea ONG-urilor care nu se supun liniei partidului.
Atunci când te ridici în apărarea celei mai importante valori europene - libertatea - în Polonia, aperi și Uniunea Europeană, proiectul și promisiunea care rămân un far al speranței pentru noi toți.
Articol de Adam Michnik (redactor șef al cotidianului Gazeta Wyborcza, scriitor, unul dintre liderii opoziției anticomuniste și fost deținut politic) Traducere: Rador