Orice medic care a acordat în cariera sa sfaturi medicale sau îngrijiri spitalicești unei persoane de prim rang ar empartiza, probabil, cu echipa medicală a lui Donald Trump, care recent a trecut pe lângă glonțul Covid-19.
Și, explică medicul Nancy Nielsen într-un articol din NationalInterest, în lumea de azi, este o reală provocare să ai grijă de pacienții VIP, indiferent dacă sunt spitalizați sau nu.
Desigur, urmarea celor mai bune practici de control al infecțiilor și acordarea unui tratament bazat pe dovezi reprezintă coronarul a ceea ce medicii ar trebui să facă cu toți pacienții, chiar și în cazul VIP-urilor cu pretenții.
În calitate de internist, am fost amenințat de un șef de mafie care nu dorea să fie externat, am fost atacat de hoarde de familii de romi care suspectau că regele lor, care era pe moarte, nu este bine tratat. Acestea sunt provocări intimidante pentru profesionalism și etică, spune autorul articolului. Cred că sindromul VIP este tendința medicilor de a trata diferit pacienții influenți sau celebri, deoarece se simt presați să accepte pretențiile acestora, continuă Nielsen. Explicând, de asemenea, că
Psihiatrii au identificat trei tipuri de pacienți „speciali” care pot crea dificultăți prin amețirea sau intimidarea echipelor medicale: vedete, VIP-uri și potentați ai zilei.
Fiecare subcategorie a pacientului VIP dorește să insiste asupra unor privilegii speciale, tratamente dorite sau modificări ale planurilor de îngrijire care pot sabota regimul medical cel mai bine gândit. Medicii pot comanda fie prea multe teste, din cauza neliniștilor legate de un anumit aspect al bolii, fie puține teste sau consultații pentru a scuti VIP-ul de durere sau de jena examinării. Un exemplu ar fi testele privind abuzul de substanțe interzise, activitatea sexuală sau simptome psihologice, care reprezintă un „cui” și pentru unii medici, și pentru pacienții VIP.
Un pacient din această categorie are și capacitatea de a monopoliza atenția unei echipe medicale, care altfel ar putea fi distribuită către toți pacienții pe care îi tratează.
Iar „sindromul VIP” nu constituie o preocupare doar la Washington sau în Los Angeles, unde trăiesc puternicii, bogații sau celebritățile americane. Un sondaj din 2017 realizat printre medicii din opt spitale americane a arătat că majoritatea lor au spus că se simt presați de pacienți, de membri ai familiei și de reprezentanți ai spitalului pentru a oferi îngrijiri inutile pacienților VIP. Autorii sondajului au concluzionat că îngrijirea pacienților VIP vine cu „provocări pentru medici, precum și pentru pacienții înșiși”.
Niesen arată că, pe baza informațiilor din presă, echipa medicală a lui Trump a șovăit la o serie de recomandări. Iar presinile făcute de Primul Pacient al țării nu are scuze, atunci când îl pune nu doar pe el, ci și pe alții, în pericol. Astfel, continuă Nielsen, părăsirea temporară a spitalului pentru a face cu mâna suporterilor dintr-un vehicul închis ermetic nu a fost o alegere sănătoasă din punct de vedere medical. Un pacient pozitiv cu COVID-19 ar trebui izolat pentru a-i proteja pe alții.
Iar dacă un pacient nu conștientizează riscul pe care îl reprezintă pentru alții, iar VIP-urile pot fi încăpățânate când vine vorba de actul medical, medicii ar trebui să refuze să devină complici ai unui comportament nesăbuit, conchide Nielsen.