Sindicatele din învățământ cer Guvernului și liderilor partidelor aflate la putere să respecte angajamentele asumate în urma grevei generale din mai-iunie 2023 și să renunțe la înghețarea salariilor, așa cum este prevăzut în așa-numita „Ordonanță trenuleț”.
Sindicatele din învățământ amenință cu proteste
Aceasta este informația transmisă printr-un comunicat de către Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.
Sindicatele din învățământ avertizează că proiectul de ordonanţă de urgenţă aduce măsuri dăunătoare pentru educaţia din România, inclusiv îngheţarea salariilor în 2025 la nivelul celor din noiembrie 2024, modificarea acordării voucherelor de vacanţă şi suspendarea aplicării unor legi pe termen lung. Ca reacţie, federaţiile din învăţământ ameninţă cu proteste în Piaţa Victoriei din Capitală.
Prin măsura privind îngheţarea salariilor în 2025, „se calcă în picioare Declaraţia politică din anul 2023 a preşedinţilor PSD şi PNL referitoare la Educaţie, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale aceloraşi preşedinţi referitoare la salarizarea în învăţământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum şi promisiunile recente ale guvernanţilor, conform cărora, în anul 2025, salariaţii din învăţământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învăţământ, din anul 2023”.
„Nu trebuie să se uite un lucru: Şi promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale”
Sindicatele din învățământ mai susțin că, în ciuda creșterilor salariale din anii 2023 și 2024, salariul net al unui profesor debutant, care se ridică la aproximativ 4.000 de lei, este insuficient, având în vedere valoarea muncii depuse și costurile de trai din România.
„În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puţin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârşitul carierei. Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiţia cea mai profitabilă este cea în educaţie, domeniu strategic al oricărei ţări, fără a fi omisă resursa ei umană”, se arată în comunicatul citat.
Conform aceleași surse, Guvernul României ar trebui să se mobilizeze, având în vedere Raportul UNESCO din 2023 privind educația, care plasează România pe locul 123 din 171 de țări evaluate, în ceea ce privește fondurile destinate educației.
Sindicatele din învățământ arată că România este în urma țărilor Uganda, Zambia, Benin
„Faptul că România se poziţionează după ţări precum Uganda, Zambia, Benin, în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat educaţiei, trebuie să dea serios de gândit guvernanţilor”, au mai precizat sindicatele din învățământ.
De asemenea, mai trasmit că în cazul în care „Guvernul, dacă nu-şi permite să acorde aproximativ 1400 de lei, aşa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună şi coparticiparea de minimum 800 de lei. Altfel, vor pierde şi salariaţii, vor pierde şi patronatele din turism şi, implicit, statul român”.
„Colegii întreabă, pe bună dreptate, de ce au fost prinse în aceste Legi dacă nu se aplică? Nu este normal să se facă experimente „pavloviene” cu salariaţii din învăţământ!”.
Printre cele mai importante articole suspendate se numără:
Sindicatele din învățământ mai arată care sunt cele mai importante articole suspendate se numără:
- Alocarea pentru sistemul educațional a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat;
- Acordarea de vouchere educaţionale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, pentru participare la manifestări ştiinţifice sau de participare la cursuri de perfecționare în domeniul funcției ocupate;
- Reducerea numărului de elevi în învăţământul liceal, inclusiv în cel dual;
- Reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în proiecte europene și pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani și gradul didactic I;
- Majorarea cu 25% a costului standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate;
- Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar și universitar;
- Acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii de la nivelul unității.
De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării. Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va aplica această lege?, se mai arată în comunicat.