China a încheiat lucrările la construcțiile din Marea Chinei de Sud-Est care par concepute pentru a adăposti rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune.

Peste 20 de structuri de beton cu acoperișuri retractabile au fost ridicate pe insulele Sufi, Nischief și Fiery Cross din Arhipelagul Spratly, unde anteriro Beijingul construise piste de aterizare, faruri și alte utilități, informează Reuters.

China revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud-Est, o rută comercială strategică pe unde trece aproximativ o treime din traficul maritim mondial. Pretenții teritoriale au fost formulate însă și de Taiwan, Filipine, Vietnam, Brunei, Malaysia.

Statele Unite au avertizat China că nu îi recunosc revendicările, susținând că este vorba de ape internaționale, deschise circulației libere, și vor face tot ce este nevoie pentru a păstra acest statut.

La rândul lor, China a avertizat că dacă Statele Unite și comunitatea internațională nu acceptă că Marea Chinei aparține Beijingului, se va ajune la „confruntare militară”.

Beijingul construiește de circa doi ani, într-un ritm susținut, adevărate insule artificiale pe „scheletul” insulelor de corali din zonă.

Imagine din 2015: se observă vasele chineze care scot nisip de pe fundul mării pentru a constru pe scheletul coraligen

Situația tensionată din Marea Chinei este unul dintre cele mai complocate teste pe care Donald trump și administrația sa le vor avea de trecut.

Un oficial american, citat de Reuters, a declarat în legătură cu noile construcții:

„Nu este stilul Chinei să construiască ceva în Marea Chinei de Sud-Est, iar aceste structuri seamănă cu niște silozuri pentru baterii SAM (Surface-to-Air Missiles – rachete sol-aer), așa că concluzia logică este că pentru asta au fost construite.”

Un alt oficial susține că structurile au dimensiuni de 22 de metri lungime și 11 metri înălțime.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului a afirmat că Statele Unite rămân atașate ideii de „nemilitarizare a Mării Chinei de Sud-Est” și a făcut apel la toate părțile să acționeze în conformitate cu legile internaționale.

Curtea de la Haga a respins anul trecut pretențiile Chinei asupra teritoriilor revendicate în Marea Chinei.

În audierea din cadrul Senatului de luna trecută pentru confirmarea sa ca secretar de stat, Rex Tillerson a stârnit mânia Chinei declarând că acesteia ar trebui să i se interzică accesul la insulele pe care le construiește în Marea Chinei.

Ulterior, Tillerson și-a mai nuanțat afirmațiile iar Trump, la rândul său, a mai atenuat, promițând să respecte principiul „o singură Chină”, ceea ce înseamnă că nu recunoaște independența Taiwanului.

În același timp, însă, Washingtonul a trimis în zonă o puternică flotă militară condusă de portavionul USS Carl Vinson.

Pe de altă parte, Beijingul a făcut în această săptămână un gest neașteptat, anunțând că renunță la importurile de cărbune din Coreea de Nord, de care regimul izolat de la Phenian este dependent pentru a supraviețui.

Dictatura lui Kim Jong-un, programul său nuclear și amenințările cu utilizarea armelor atomice constituie și ele o provocare majoră pentru administrația Trump.

Nu este exclus de aceea un troc strategic: o acceptare tacită a situației de fapt din Marea Chinei, de unde este greu de crezut că Beijingul mai poate fi forțat să se retragă fără riscul unui război, în schimbul unei „lăsări din mână” de către China a Coreei de Nord.