Sfântul Ioan Botezătorul. Ce trebuie să faci în această dimineață. Tradiții și obiceiuri

sursa: Arhiva EVZ

În fiecare an, pe 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezatorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Boteztăorul, Înaintemergatorul Domnului”. Aproximativ două milioane de români poartă numele sfântului.

Potrivit tradițiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarna, începute de ziua Sf. Nicolae, pe 6 decembrie.

Se spune că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-și mai facă simțita prezenta. Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice.

La sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul se strânge pomul împodobit de Crăciun și împart dulciurile copiilor sărmani.

La sate se respectă sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul și oamenii nu muncesc pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și de animalele sălbatice.

La sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul  se obișnuiește ca femeile măritate să dea o petrecere care se numește „Iordănitul femeilor”. ​Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Totodată, la sărbătoarea Sfântului Ion există un obicei numit „Iordăneala”. În unele sate din România, tinerii merg la biserică și după terminarea slujbei stropesc oamenii cu aghiasma făcută la Bobotează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”,  care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Aproximativ două milioane de români poartă numele sfântului

Nume sărbătorite de Sfântul Ion. Dintre românce, peste 300.000 poartă numele Ioana, şi 140.000 pe cel de Ionela. Peste 11.000 se numesc Nela şi peste 6.000 poartă numele Ionelia.

În privinţa bărbaţilor, peste 400.000 poartă numele Ion, peste 500.000 pe cel de Ioan, iar peste 320.000 se numesc Ionuţ. Sunt aproximativ 145.000 de români care se numesc Ionel şi peste 26.000 ce se numesc Nelu sau Ionică.

Ioan este poate cel mai comun nume, folosit în diferite forme în cele mai multe limbi. Originea numelui este ebraică și s-a format prin compunerea termenilor "Jahve” în forma sa scurtă „Jo” şi „hanan” (a avea milă). Semnificația numelui Ioan este „Jahve a avut milă”, sau „Dumnezeu este milos”.

Ce nume sunt sărbătorite:

Ioan

Ion

Ionuţ

Ioana

Ionela

Oana

Nelu

Ivan

Jana

Ionuţa

Nela

Onuţa

Ionelia

Jan