Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc miercuri, 13 decembrie, pe Sfântul Andrei. În tradiția populară, această zi marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă.
Potrivit tradițiilor creștine, Sfântul Andrei este unul dintre cei doisprezece Apostoli, care a fost ales de însuşi Mântuitorul ca să predice Evanghelia. Fiul unui pescar din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, Andrei, împreună cu fratele său Petru, a fost un ucenic al lui Ioan Botezătorul.
Fiind cel mai vârstnic dintre Apostoli, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită pe teritoriul neamului românesc. După Înălţarea Domnului, Andrei a mers să predice Evanghelia, iar atunci când apostolii au tras la sorţi lui i-au revenit ţinuturile din jurul Mării Negre şi Mării Marmara, teritorii pe care în prezent se află Turcia, România şi Bulgaria.
Sfântul Andrei pe rit vechi
Sfântul Apostol Andrei este cel care a propovăduit creștinismul anume pe teritoriile geto-dacice, locuite în prezent de români. De aceea, Sfântul Apostol Andrei este considerat încreştinătorul şi ocrotitorul neamului românesc. În acest sens, există numeroase mărturii, precum Peștera Sfântului Apostol Andrei, Izvorul Sfântului Apostol Andrei, colinde și cântece populare și multe alte dovezi.
Numele Andrei vine din greacă şi înseamnă bărbăție, curaj, voință și neînfricare. În această zi, îşi sărbătoresc onomastica toți acei care poartă numele Andrei sau derivate din acesta.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae şi se vor încheia de Bobotează.
În credința populară, noaptea de 12 spre 13 noiembrie este numită Noaptea Strigoilor. Se credea că spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie cu „strigoii vii”. Cei mai periculoși strigoi erau vârcolacii despre care se credea că ar locui în văzduh, printre nori sau deasupra norilor. Ei erau considerați „răspunzători” pentru eclipse pentru că ”ar mușca” din Lună sau din Soare
Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei pe rit vechi
Sursa foto: Arhiva EVZ
„Păzitul usturoiului” este un fel de serbare nocturnă colectivă, cu multă mâncare şi băutură. Bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi care se pun într-o covată şi sunt păziţi toată noaptea de o femeie bătrână la lumina unei lumânări.
Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău. Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane şi folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel, când fetele sosesc acasă, seamănă un căţel de usturoi într-un cocoloş de aluat. După felul în care încolţeşte şi creşte acest usturoi, se fac prognosticuri de măritiş.
Fetele își visează ursitul
Fetele, ca să-şi vadă ursitul, îşi puneau seara sub pernă 41 de fire de grâu, iar când se culcau spuneau: „Voi, 41 de fire de grâu/ Eu voi adormi/ Şi voi hodini/ Dar eu mă rog lui Dumnezeu/ Să-mi trimită îngerul meu/ Cel ce mi-e dat de Dumnezeu”.
Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi cescuţă, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc. Dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărita.
În noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viseze ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu. Și dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.
Un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului.
În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”. Singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit.
Un alt obicei de a ghici viitorul constă în a privi un pahar cu apă neîncepută, în care se aruncă o verighetă sfinţită de preot, în mijlocul căruia apare chipul ursitului.
Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.
Noaptea înainte de culcare se pune sub pernă un pieptene şi o oglindă. Se spune că îți vei vedea ursitul. Se ia o farfurie cu apă, în ea se picură două picături de ceară, una eşti tu iar a doua picătură este băiatul la care te gândeşti. Ele se fugăresc prin apă, iar dacă se unesc, se spune că o să fiţi împreună.