Pe lângă tradiția pelerinajului de la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, credincioșii țin să respecte o serie de tradiții și obiceiuri în data de 14 octombrie, când este sărbătorită sfânta care este considerată ocrotitoarea Moldovei.
Sfânta Parascheva este prăznuită pe 14 octombrie. În credința populară, Sfânta Parascheva este numită „Vinerea Mare de Toamnă” sau „Vinerea celor 12 vineri”. Sfânta Parascheva este o sfântă iubită în tradiția ortodoxă. Ea este asociată cu numeroase legende și tradiții. An de an mii de pelerini creștini vin să se roage și să se închine la moaștele Cuvioasei. Acestea sunt depuse la Catedrala Metropolitană Iași. Sfânta Paraschiva este considerată ocrotitoarea Moldovei.
Legende despre Sfânta Parascheva
În cadrul acestei sărbători, creștinii păstrau pe vremuri tradiția de a participa la 12 vineri speciale.
În folclorul popular, „Sfânta Vineri” este considerată stăpâna femeilor și a activităților lor. În această zi se interzicea lucrul în câmp, spălarea hainelor, cusutul, torsul și țesutul, conform crestinortodox.ro.
Sfânta Parascheva este văzută în popor ca o bătrână care veghează asupra sănătății oamenilor și a fertilității pământului.
Ea se prezintă sub forma unei femei în vârstă, fiind cea mai în vârstă dintre surorile sale. Se spune că Sfânta Cuvioasă se roagă pentru toți creștinii. Protejându-i și eliberându-i de boli, frici și pagube, alungând furtunile și aducând rodnicie.
De asemenea, se spune că Sfânta Cuvioasă Parascheva este cea care aduce ploi binefăcătoare, spor în recolte și bucurie în inimile agricultorilor.
Ea este considerată și ocrotitoarea apelor. În anumite zone se obișnuiește să se așeze icoana Sfintei Parascheva lângă fântâni și izvoare, ca simbol de protecție.
Sfânta Cuvioasă Parascheva oferă ajutor prin rugăciunile sale tinerilor și bătrânilor, fetelor și mamelor, bolnavilor și săracilor. Tocmai de aceea pelerinii care se duc să se roage la moaștele Sfintei o fac pentru sănătate și noroc.
Rugăciunile speciale dedicate Sfintei Parascheva erau adesea scrise pe mici bucăți de pergament. Acestea erau purtate la gât de credincioși ca mijloc de protecție împotriva bolilor. În cazul durerilor de cap, aceste rugăciuni erau aplicate pe frunte.
Pe vremuri, sărbătoarea dedicată Sfintei Parascheva era un punct de reper foarte important pentru agricultori. Fermierii știau cum să anticipeze tipul de iarnă în funcție de comportamentul oilor în ziua sărbătorii. Dacă acestea dormeau strânse laolaltă, acesta era semnul unei ierni aspre, iar dacă dormeau răsfirate, acesta era un semn al unei ierni blânde.
Ce alimente se mănâncă și se împart de ziua Cuvioasei Parascheva
Ziua Sfintei Parascheva este și momentul în care se aduce aminte de cei care au plecat în „Lumea Neîntoarcerii”. Cu această ocazie, se obișnuiește să se ofere pâine făcută din grâu nou și must.
Cu ocazia sărbătorii se obișnuiește ca pâinea făcută din grâu nou să fie dăruită celor săraci. Sau să fie împărțită comunității în semn de milostenie. Această pâine simbolizează generozitatea și bunătatea Sfintei Parascheva. Tradiția s-a pierdut și oamenii nu mai coc pâine în casă. Credincioșii din zilele noastre obișnuiesc să împartă covrigi sau colaci de Sfânta Parascheva.
De asemenea, în ziua de 14 octombrie credincioșii obișnuiesc să bea must, specific perioadei de toamnă. Mustul este un simbol al bogăției și belșugului. El reprezintă mulțumirea fermierilor pentru recolta din toamnă.
În funcție de regiune, gospodinele pregătesc de Sfânta Parascheva diverse mâncăruri tradiționale. Acestea asociate cu sărbătoarea, cum ar fi plăcinte, colaci sau alte produse de patiserie. Aceste preparate se consumă fie împreună cu familia, fie se fac pachete și se împart între vecini.
Unii dintre credincioși obișnuiesc să țină post de Sfânta Parascheva. Acest post poate să fie mai aspru sau mai lejer. Însă are scopul de a pregăti credincioșii pentru sărbătoare prin purificare și rugăciune. Chiar dacă nu este impus de Biserică, mulți dintre creștini aleg să aibă o perioadă de curățare fizică și sufletească înainte se sărbătoare.
Mulți dintre credincioși aleg ca în această zi să consume mâncăruri de post. Legumele, fructele, nucile, semințele și produsele vegetariene sunt preferate pentru a respecta tradițiile postului. Persoanele care nu vor să țină post complet pot evita pur și simplu carnea în această zi.
Ce să nu mănânci de Sfânta Parascheva
Credincioșii se abțin de la consumul anumitor alimente în perioada sărbătorii Sfintei Parascheva. În mod tradițional, se evită carnea de orice fel. Inclusiv carne de pui, carne de porc, carne de vită, pește și alte produse marine. La fel, sunt excluse ouăle și produsele lactate.
Alimente precum mezelurile, conservele de carne sau brânzeturile care conțin grăsimi de origine animală sunt excluse.
Consumul de alcool este, de obicei, restricționat sau complet interzis în timpul postului.
Unele tradiții impun restricții asupra consumului de usturoi și ceapă. Totuși, acest aspect poate varia în funcție de zonă și de obiceiurile locale.
Mulți credincioși evită uleiul și untul când țin post. În unele regiuni, se permite consumul de ulei de măsline sau alte uleiuri vegetale.
De asemenea, sărbătoarea Sfintei Parascheva este un moment potrivit pentru rugăciune și meditație. Credincioșii se adună în biserici pentru a participa la slujbe religioase. Iar mulți dintre ei așteaptă cu orele la Catedrala Mitropolitană din Iași pentru a atinge racla cu moaștele Sfintei.
Trebuie reținut că această sărbătoare este adesea însoțită de acte de caritate și de fapte bune. Prepararea pâinii din grâu nou sau de colaci este o tradiție importantă asociată cu Sfânta Parascheva. Iar aceste produse pot fi oferite ca donații sau împărțite oamenilor nevoiași.