Șefii Națiunilor Unite au păstrat tăcerea despre acest subiect din motive evidente, ce țin de securitatea instituției și derularea anchetei în cauză. Un document confidențial care a circulat la nivelul conducerii ONU arată că zeci de servere au fost compromise, inclusiv la Oficiul pentru Drepturile Omului, acolo unde sunt colectate date sensibile cu privire la abuzurile guvernelor autocrate împotriva cetățenilor.

„Personalul ONU, inclusiv eu, nu a fost informat”, s-a plâns Ian Richards, unul dintre factorii importanți din cadrul ONU. „Tot ce am primit a fost un e-mail, pe 26 septembrie, în care eram informați despre lucrările de întreținere a infrastructurii”, mai arată acesta.

Având în vedere modul de operare, sunt bănuieli că autorii atacului cibernetic sunt profesioniști cu un înalt nivel de calificare, posibile personaje sprijinite chiar de autorități publice. „Este ca și cum cineva s-ar fi plimbat în nisip și ar măturat lăsate pe plajă. Nu e nici măcar o singură urmă a atacului lor, dar știm că a avut loc”, s-a plâns o sursă din sistem.

Raportul anchetatorilor arată că, „printre conturile cunoscute, hackerii le-au accesat și pe cele ale administratorilor IT, care aveau acces implicit la toate celelalte conturi de utilizator din cadrul sediului ONU de la Geneva. Din păcate… încă numărăm victimele”.

Jake Williams, CEO al firmei de securitate cibernetică Infosec, dar și un fost hacker care a lucrat pentru Guvernul SUA, declară că atacatorii nu sunt chiar niște jucători de top în piață. De ce? Pentru că „cei mai pricepuți din domeniu – inclusiv temuții agenți ruși și chinezi – își pot acoperi urmele editând jurnalele activității lor în loc să curețe acele urme”.

Purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a declarat că atacul a fost „grav”, a compromis „componentele de bază ale infrastructurii cibernetice”, dar a fost unul izolat. Deocamdată, ONU nu are suficiente informații pentru a determina autorul atacului cibernetic, dar, adaugă Dujarric, „metodele și instrumentele folosite de hackeri indică un nivel ridicat de resurse, capacitate și determinare. E clar că au avut sprijin «de sus»”.

Din câte se pare, 42 servere au fost compromise și alte 25 sunt „suspecte”, aflându-se în plin proces de reevaluare. Apnews.com scrie că o parte dintre adresele IP folosite de atacatori provin din România, ceea ce poate indica prezența hackerilor românia în această  lovitură.

Te-ar putea interesa și: