Prin ciclul de interviuri "Români din Italia", ziarul nostru vă propune să faceţi cunoştinţă cu nişte conaţionali din exil îndeobşte ignoraţi de presă şi de politicieni.
Celor invitaţi să se prezinte în EVZ le lipseşte notorietatea altora veniţi din România în Peninsulă, de la Romulus Mailat până la Adrian Mutu. Foarte posibil, nu ne vor provoca o tresărire patriotică, de pildă, ca atunci când constatăm că micuţa Mădălina Lefter cântă cel mai frumos în emisiunea "Ti lascio una canzone" de pe Rai Uno.
Deoarece în acest serial nu moare nimeni - nici Maricica Hăhăianu, care şi-a pierdut viaţa din cauza unui italian, nici Doina Matei, acuzată de uciderea unei italience - ar putea fi considerat neinteresant de către acea parte a opiniei publice dornică de sânge sau măcar de o interpelare fulminantă în parlament.
Am citit recent un foarte interesant raport privind comunitatea românească din Italia, din care reieşea că ai noştri au intrat întro penumbră mediatică şi că ar fi tot mai rar eroii ştirilor negative. Cumva, interviurile cu români care trăiesc în Italia se plasează în siajul acestei tendinţe de normalizare. Din spusele celor intervievaţi transpar dramele inerente dezrădăcinării, dar se ivesc şi soluţiile unei adaptări fără schisme.
Mi-a făcut plăcere să citesc dialogurile, începând cu o arhitectă care a tradus "Mioriţa" în graiul lui Dante Alighieri, cu nişte români serioşi, talentaţi, civilizaţi. Ca urmare a publicării acestui serial, probabil că autorul nu va stârni reacţii pozitive din partea italienilor, precum cel ce scrie aceste rânduri, după ce a propus, în "La Repubblica", ridicarea unei simbolice columne a prieteniei daco-romane. Dar nici nu va fi înjurat pe forum de conaţionalii noştri din Italia, din te miri ce motive.
Vezi şi:
- "Toţi îl avem pe Berlusconi înăuntrul nostru"
Recomandările noastre
