Serbia nu dorește să adere la NATO și vrea să își mențină neutralitatea militară, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic după o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin.
După cum relatează agenția de presă rusă TASS, președinții celor două țări au discutat despre situația din regiune, concentrându-se asupra poziției Serbiei cu privire la alianța Nord-Atlantică. Potrivit lui Vucic, țara sa este "în relații bune cu toate alianțele militare, inclusiv NATO, dar Serbia nu are dorința și nici intenția de a adera la NATO".
"Serbia dorește să-și mențină neutralitatea militară, și prin urmare depune eforturi pentru consolidarea propriei armate pentru a respinge orice agresiune", a adăugat Vucic. "Am primit sprijin din partea Federației Ruse pe această poziție."
Conform unor sondaje recente, 52% dintre cetățenii sârbi nu au iertat NATO pentru bombardarea Iugoslaviei din anul 1999. În același timp, 62% nu vor accepta scuza alianței. Majoritatea absolută a cetățenilor țării (84%) se opun în mod tradițional intrării Serbiei în NATO, iar 68% nu cred că cooperarea cu NATO va fi utilă în viitor.
Campania NATO împotriva Serbiei a durat de la 24 martie la 11 iunie 1999, și a implicat 1000 de aeronave care au operat în principal de la bazele americane din Italia și de pe portavioane staționate în Adriatica. Rachete de croazieră Tomahawk au fost, de asemenea, utilizate pe scară largă. Toți membrii NATO au fost implicați într-o oarecare măsură, chiar și Grecia, în ciuda opoziției sale publice la război. Pe parcursul a zece săptămâni de conflict, aeronavele NATO au zburat in peste 38000 misiuni de luptă. A fost prima dată când forțele germane aeriene (Luftwaffe) au participat la un conflict, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.