Alegatorii sarbi au de ales intre democrati, care promit integrarea, si ultranationalisti, care le-ar aduce izolarea.
Sarbii sunt chemati maine la vot pentru a alege configuratia noului parlament, avand ca principale optiuni democratii proeuropeni sau ultranationalistii eurosceptici, relateaza AFP. Circa 6,6 milioane de oameni se vor indrepta spre urne pentru a alege 250 de deputati din cei 3.799 de candidati. In urma campaniei electorale s-au conturat doua mari tendinte, democratii si ultranationalistii, partide aflate practic la egalitate.
Potrivit ultimelor sondaje, Partidul Democrat (DS) si Partidul Radical Sarb (SRS, ultranationalist) oscileaza intre 28% si 30% din intentiile de vot, cu mult inaintea altor formatiuni politice. Fara a urma traditionalul clivaj stanga-dreapta, partidele sarbe se definesc in principal in functie de vointa de integrare euro-atlantica. Cel mai eurosceptic este Partidul Radical al lui Vojislav Seselj, in prezent judecat pentru crime de razboi de catre Tribunalul de la Haga. Radicalii reprezinta, in prezent, principala formatiune politica, avand o treime din deputati in parlament.
Cu o retorica populista puternica, Partidul Radical mizeaza pe „dezamagiti” sau pe cei lasati de izbeliste in timpul dificilei tranzitii economice, nefinalizata inca dupa caderea regimului autoritar al lui Slobodan Milosevici. Euroscepticismul sarbilor a crescut dramatic dupa decizia luata in mai, anul trecut, de Bruxelles, de a suspenda negocierile de apropiere fata de Belgrad cu scopul de a sanctiona incapacitatea Serbiei de a-l aresta pe generalul Ratko Mladici, inculpat de zece ani pentru genocid si crime de razboi.
Ne puteți urmări și pe Google News
Totodata, bunavointa afisata de UE fata de aspiratiile de independenta ale provinciei Kosovo este in egala masura de natura sa alimenteze in Serbia o respingere a optiunii europene. Pentru a lupta impotriva acestui val eurosceptic, fortele democrate ale presedintelui reformator Boris Tadjici fac eforturi ca sa convinga electoratul ca drumul european este cea mai buna solutie.
Aliante imposibile
In conditiile in care niciunul dintre partide nu poate obtine majoritatea absoluta, formarea viitorului guvern va fi extrem de dificila. Partidul Democrat a declarat inca de pe-acum ca exclude orice fel de alianta cu Partidul Radical sau cu Partidul Socialist al fostului presedinte Slobodan Milosevici, declarandu-se in schimb deschisi la un acord cu „toti cei care cred in valorile europene”.
Insa o coalitie intre Partidul Democrat (DS) si Partidul Democrat din Serbia (DSS), aflat pe locul trei in sondaje si condus de actualul premier Vojislav Kostunica, s-ar putea lovi de ambitiile acestuia din urma de a ramane la putere. Prevazute sa aiba loc la finele acestui an, alegerile au fost devansate dupa adoptarea, in octombrie, a unei noi Constitutii care declara provincia Kosovo drept parte inalienabila a teritoriului sarb.
Democratii se tem totusi ca o posibila decizie favorabila a comunitatii internationale pentru acordarea unei independente, chiar si limitate, provinciei Kosovo nu va face decat sa alimenteze sansele radicalilor ultranationalisti de a forma viitorul guvern.
Vaduva-politician
Mostenirea lui Djindjici
Considerata o „Jackie Kennedy” a Serbiei, vaduva fostului premier reformator Zoran Djindjici, Ruzica, s-a lansat in politica, figurand in capul listei electorale a Partidului Democrat. Dupa asasinarea lui Djindjici, in 2003, ea s-a izolat timp de un an alaturi de cei doi copii, revenind ulterior in activitatile DS pentru a-i oferi o sustinere decisiva lui Boris Tadjici la prezidentiale. „Trebuie sa fim toleranti. Sotul meu a fost ucis de intoleranta opiniei politice. Eu transmit alt mesaj: nu vreau sa ma razbun, avem nevoie de alte valori, este singura maniera de a construi o Serbie moderna si europeana”, a spus ea.
Recomandările noastre
