Dialogul Belgrad - Pristina este la punctul mort, iar Serbia își intensifică lobby-ul pentru a convinge statele să nu mai recunoască fosta sa provincie.
„Nu îmi place Kosovo”, a declarat președintele Cehiei la sosirea sa pe aeroportul din Belgrad, pe 11 spetembrie, pentru o vizită oficială.
Un obișnuit al declarațiilor tăioase, Milos Zeman le-a făcut fericite pe gazdele sale anunțând că intenționează să anuleze recunoașterea Kosovo de către Republica Cehă.
În Uniunea Europeană, deocamdată sunt cinci state care refuză recunoașterea statalității Kosovo, după ce aceasta și-a proclamat independența în 2008, printre care și România.
Din 2015, Belgradul și-a reînnoit eforturile în tentativa de a convinge mai mult de jumătate dintre statele membre ONU să nu mai recunoască Kosovo.
Procesul „de-recunoașterii” este uimitor de simplu, scrie La Croix. „În anumite țări, este de ajuns ca ministrul de Externe să dea publicității un comunicat”, subliniază Janes Ker-Lindsay, profesor la London School of Economics.
Potrivit Serbiei, 14 state ar fi „de-recunoscut” independența Kosovo, din 2017 încoace, printre care Surinam, Lesotho, Palaos...Alegațiile Serbiei sunt greu de verificat, statele cu pricina refuzând să comenteze chestiunea.
De altfel, Belgradul și Priștina dau cifre diferite.
Declarațiile sunt adesea lipsite de legitimitate și creează confuzie: în iunie 2018, ministrul liberian de Externe anunța Belgradul despre revocarea recunoașterii Kosovo, dar a fost contrazis după două zile de cătree guvernul său.
Președintele ceh Milos Zeman a fost și el contrazis pe această temă.
Însă toate aceste anunțuri slăbesc eforturile Kosovo de a se alătura organizațiilor internaționale. Deja membră a FMI și a Băncii Mondiale, Kosovo are de gând să-și prezinte candidatura (a cincea oară!) pentru a deveni membră a Interpol. În 2015, a suferit în usturătoare înfrângere, cu numai trei voturi, nereușind să devină membră a Unesco, după un intens lobby sârbesc.
Potrivit lui James Ker-Lindsay, Belgradul încearcă astfel să-și consolidze poziția în negocierile începute în 2011, sub egida UE, pentru a pune capăt conflictului dintre cele două părți. Negocierile sunt blocate total de mai bine de un an.