Contactele în formatul trilateral, dominat de Moscova, cu Putin-Dodon-Krasnoselski aduc noi idei la Tiraspol, acolo unde separatiștii transnistreni spun Chișinăului ce ar trebui să facă în privința regiunii de peste Nistru.
Pretinsul președinte al Sovietului Suprem transnistrean, Alexandr Șcerba, a declarat într-un interviu pentru Izvestia că, după mulți ani de zile, la Tiraspol se discută posibilitatea revenirii la discuțiile politice din dosarul transnistrean. Totul cu o condiție, și anume ca dorința Parlamentului și a cetățenilor Republicii Moldova să fie exprimată printr-un referendum privind acordarea unui status special pentru Transnistria. Publicația rusă remarcă că, dacă până acum pretinsul președintele al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, era de părere că independența Transnistriei este un subiect închis, acum retorica s-a schimbat la Tiraspol. În realitate, nu retorică s-a schimbat, ci doar semantica, deoarece și Krasnoselski a declarat luna trecută că va discuta „coșul politic” cu R. Moldova, doar când la Chișinău va veni o altă forță majoritară în Parlament fără valențe pro-europene, cu trimitere directă la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
Separatiștii lansează mesaje subliminale și așteaptă venirea la putere a PSRM
Șcerba a mai declarat pentru Izvestia că pentru reluarea discuțiilor pentru statutul politic, ar trebui să fie create anume circumstanțe. El a amintit că R. Moldova este un țară cu sistem parlamentar de putere și că astfel de decizii trebuie luate Parlament și popor. „Avem dreptul la concesii, în baza referendumului organizat în anul 2006. În Republica Moldova, din păcate, nu există o voinţă a poporului cu privire la această problemă. Nouă ne este mai ușor să lucrăm atunci când știm că realizăm voința poporului, dar nu a câtorva persoane care ocupă funcții de conducere. Dacă formula noastră este interesantă, suntem gata să o împărtășim cu politicienii moldoveni”, a declarat Șcerba întrebat fiind despre necesitatea organizării unui referendum în R. Moldova, cu privire la statutul Transnistriei. În 2006, separatiștii transnistreni au organizat un referendum, în care 97% s-au declarat pentru indepedența Transnistriei și o posibilă alipire la Federația Rusă în viitor.
Schimburi de „amabilități” Dodon-Tiraspol
Declarațiile liderul separatist de la Tiraspol, Alexandr Șcerba, vin după ce, în urmă câteva zile, președintele prorus Igor Dodon declara într-un interviu pentru postul rusesc Rossia 24 că și-ar dori ca și transnistrenii să participe la vot pentru următoarele alegeri parlamentare programate la termen în 2018 în Republica Moldova. „Pentru început trebuie sa ne gândim cum sa facem în așa fel încât în 2018 populația Transnistriei să participe la alegerile pentru parlamentul Republicii Moldova, să aibă reprezentanții săi, iar apoi să soluționăm problema politica împreună cu ei”, a declarat Dodon.
Dodon se vizează un Lukașenko al Moldovei
Scopul acestor declarații ale lui Dodon au caracter pur electoral și nici în comun cu dreptul de vot al transnistrenilor. În scenariul în care circa 500.000 de votanți ar fi incluși pe listele de vot din Republica Moldova din stânga Nistrului, aceștia ar vota preponderent partidele de stânga pro-ruse, iar PSRM lui Igor Dodon și-ar asigura un larg bazin electoral. În consecință, drumul european al Republicii Moldova va fi total compromis, iar Dodon s-ar instala în fruntea R. Moldova, pe modelele lui Putin sau Lukașenko, pentru mulți de acum înainte. De altfel, Dodon a spus clar că, în cazul în care PSRM va forma majoritatea în Parlament și va cere anularea Acordului de Asociere la R. Moldova la UE, el va fi de acord cu acest lucru.
Igor Dodon se află acum în campanie electorală timpurie pentru PSRM, partidul căruia încearcă să-i croiască drumul spre putere, acționând ca o locomotivă politică din funcția de președinte. Toate gesturile sale politice sunt acțiuni de obstrucționare a actualei coaliții de guvernare pro-europene și CITEȘTE MAI DEPARTE AICI