Nu cunosc — era s? zic: nu m? intereseaz?! — rezultatul alegerilor de ieri. Nu am la dispozi?ie nici m?car vreo estimare — din simplul motiv c? am scris acest articol înc? de sâmb?t?.
Mi-a ajuns ce-am v?zut ?i tr?it în ultimii ani, m-a scârbit profund ce mi s-a oferit de ?apte luni încoace. Plasarea de c?tre Hillary Clinton a României în rândul ??rilor cu probleme grave de democra?ie înseamn?, de fapt, încheierea unui ciclu. Dac? dup? dou?zeci de ani de sacrificii am reu?it s? ne coco??m al?turi de ??ri asiatice în care feudalismul continu? s? fac? legea, înseamn? c? totul a luat sfâr?it.
?i totu?i, ceva mi-a r?mas în minte din b?t?lia grosier? pentru ciolan: discreta, dar insistenta încercare de a ni se sugera un scenariu politic alternativ. E vorba de apoteoza, la televiziunile de cas? ?i prin vocea jurnali?tilor n?imi?i, a imaginii familiei regale ca solu?ie politic? de rezerv?. Mi-am exprimat în mai multe rânduri dezam?girea fa?? de felul în care reprezentan?ii actuali ai monarhiei au compromis o mare idee. ?tim cu to?ii cât datoreaz? aceast? ?ar? primilor doi regi, Carol ?i Ferdinand. Dar mai ?tim ?i la ce niveluri de compromis ?i abuz s-a ajuns sub Carol al II-lea ?i la cât? insignifian?? sub Mihai I.
Ei bine, acea solu?ie "de rezerv?" nu exist?. Pentru c? în materie de viziune, de practic? politic?, de moravuri ?i demnitate nu asist?m, începând cu Carol al II-lea, decât la un lung ?ir de abdic?ri. Am s? dau un singur exemplu, care demonstreaz? c? între modus operandi al un?ilor Domnului ?i samsarii politici de ieri ?i de azi n-a fost ?i nu este în România nicio diferen??. Iluzia "monarhiei salvatoare" func?ioneaz? datorit? unei fraude de percep?ie: românul o vede la televizor pe regina Elisabeta a II-a (sau pe Tân?ra Victoria, din filmul edulcorat cu Emily Blunt) ?i-i transfer? însu?irile asupra d-lui Duda. "Monarhia constitu?ional?" hohenzollernian? n-a mo?tenit nimic din noble?ea institu?iei (care func?iona, ca model, m?car în literatur?), ci descinde direct din fanariotismul putred.
Iat? exemplu de "comportament regal", decupat parc? din imediata realitate. Cazul e relatat în Însemn?rile zilnice ale lui Constantin Argetoianu, volumul 8, într-o nota?ie din aprilie 1940, când Europa luase deja foc, dar st?pânii României — patrio?i, nevoie mare — erau obseda?i de c?p?tuial?: "Parlamentul a votat o lege (la Senat prezida dr T?n?sescu ?i eu n-am ?tiut nimic de ea) prin care s-a modificat art. 78 al Legii de expropriere în sensul c? indemnitatea de expropriere a bunurilor apar?inând membrilor familiei regale s? poat? fi achitat? prin darea în plat? a unor bunuri ale Statului de o egal? valoare (!) pe baza unui Jurnal al Consiliului de mini?tri.
Oamenii ??tia sunt nu numai f?r? ru?ine, dar ?i impruden?i. Nu se gândesc ei c? va veni odat? ceasul socotelilor? Legea a fost f?cut? «pentru valorificarea» cocioabelor expropriate în str. Sf. Ionic? ?i în str. Câmpineanu pentru amenajarea Palatului Regal (prin urmare tot pentru ei). În schimbul cocioabelor, Majestatea Sa ?i Principesa Ileana vor primi gratis p?mânt bun de-al Statului român de-a lungul Dun?rii... S? ne tr?iasc?"!
În ?aptezeci de ani de "progres democratic" am ajuns — ?i prin monarhie — unde ne era sortit s? ajungem: în Asia Central?.
Recomandările noastre
