Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care stabileşte faptul că România este reprezentată la reuniunile Consiliului European fie de primul-ministru, fie de preşedinte, în funcţie de caz.
În favoarea acestui proiect de lege s-au exprimat 72 de senatori, 17 au votat împotrivă, în timp ce trei senatori s-au abţinut de la vot.
Principala prevedere a acestui act normativ este cea prin care se stabileşte, în funcţie de caz, dacă delegaţia României la reuniunile Consiliului European va fi condusă de primul-ministru sau de preşedintele ţării. Conducătorul delegaţiei României va trebui stabilit, prin acordul primului-ministru şi al preşedintelui, în situaţia în care cei doi nu vor putea ajunge la un consens, atunci Parlamentul va decide acest aspect, într-o şedinţă de plen comun.
''Conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau primul-ministru al Guvernului României. Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin accord între Guvernul României şi Instituţia Prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii. În situaţia în care acordul prevăzut la alin. (2) nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţa comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European'', precizează articolul 19 din legea amintită.
Parlamentul stabileşte mandatul delegaţiei De asemenea, Parlamentul este cel care stabileşte mandatul de negociere al României la reuniunile internaţionale, conducătorul delegaţiei ţării noastre trebuind să prezinte, în faţa plenului reunit al Parlamentului, mandatul.
''Guvernul transmite Parlamentului în minim 7 zile, înainte de data reuniunii Consiliului, propunerea de mandat de negociere. În termen de până la 10 zile lucrătoare înainte de data reuniunii Consiliului European, primul-ministru sau, atunci când conducătorul delegaţiei este preşedintele României, ministrul desemnat care face parte din delegaţie prezintă în plenul Parlamentului proiectul de negociere al României. Parlamentul adoptă, prin hotărâre, mandatul de negociere al României. În cazul în care conducătorul delegaţiei României, în timpul negocierilor, adoptă altă opinie decât cea primită prin mandat, Guvernul va motiva, în scris, Parlamentului respectiva poziţie'', precizează articolul 20, în forma amendată de senatorii din cele două comisii.
Totodată, Guvernul motivează în scris, în cel mai scurt timp, susţinerea altei poziţii decât cea exprimată în opinia Parlamentului sau a celor două Camere, dacă va fi cazul.
O altă modificare importantă adusă legii prevede faptul că Parlamentul va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării funcţiilor în cadrul instituţiilor Uniunii, iar persoana care este propusă pentru funcţia de membru al Comisiei Europene va fi audiată în comisiile reunite de specialitate din Parlament, care vor da un aviz consultativ.
Senatul este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege. Camera Deputaţilor l-a adoptat tacit. Rămâne de văzut dacă legea va trece de CCR, în contextul în care unele dintre prevederile ei par să-l subordoneze pe şeful statului Parlamentului, fapt care excede cadrul constituţional actual. Nici rolul de mediator al Parlamentului între şeful statului şi premier nu este prevăzut în Constituţie. De asemenea, şeful statului are dreptul să retrimită legea o singură dată Parlamentului spre reexaminare înainte să o promulge. CITIŢI ŞI:
- Proiectul care ciunteşte atribuţiile CCR a trecut de Senat
Recomandările noastre
