Autoritățile municipiului Brad au primit recent o veste proastă când au fost informate de conducerea Liceului Teoretic „Avram Iancu” că gorunul plantat de Arsenie Boca în 1929 s-a prăbușit. Este o întâmplare care va atrage multe comentarii din partea adepților celui supranumit Sfântul Ardealului.

Stejarul din curtea liceului era un simbol al locului. Din nefericire pentru localnici, stejarul se uscase de mai mulți ani și în cele din urmă s-a prăbușit vineri, 10 decembrie. Mai departe, autorităţile din Brad vor să folosească lemnul gorunului pentru a construe două troițe care să amintească de călugărul Arsenie Boca.

„Intenţia conducerii liceului, a administraţiei publice locale în colaborare cu biserica şi a unui grup de credincioşi este de a se confecţiona din lemnul recuperat cel puţin doua troite, care să fie amplasate una la Mănăstirea Prislop şi una în curtea liceului, pe locul unde a fost gorunul”, a declarat Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.

Arsenie Boca (1910 - 1989) a urmat cursurile liceului din Brad, care la acea vreme era considerat unul dintre cele mai bune din Transilvania. Pentru că a fost şef de promoţie, el a fost ales pentru a planta stejarul.

Mărturie despre elevul Boca Zian

Preotul Petru Boldor, cel care a fost unul dintre colegii lui Arsenie Boca, și-a amintit cum s-a ajuns la acea decizie: „Era în primăvara anului 1929, de 10 mai, după o serbare în piaţa oraşului, când promoţia de absolvenţi din acest an, în frunte cu dirigintele, profesorul Candin Ciocan, se deplasează în curtea liceului pentru a sădi un stejar, ca un simbol al biruinţei, intrat în tradiţia poporului român.

Mă pregăteam să iau puietul, când dirigintele mă opreşte: «Nu Boldor, ci Boca Zian plantează pomul». M-am uitat cu ciudă la diriginte şi cu aceeaşi ciudă mi-am înfipt degetele în rădăcinile puietului.

Zian ţinea şi scutura puietul să se taseze pământul, eu îl presam, apoi fiecare coleg stropeşte cu stropitoarea la rădăcină, după care l-am legat de tutore. Cu toţii atunci am hotărât ca stejarul plantat să poarte numele, şeful promoţiei de absolvenţi a liceului.

El s-a dezvoltat frumos, ca un simbol al vigorii, al trăiniciei, al frumuseţii, al înălţimii idealului spiritual şi moral pe care educatorii noştri ni le-au insuflat, ca să facă din noi caractere tari, puternice, personalităţi proeminente în slujba patriei şi neamului”, a spus preotul Boldor, conform adevarul.ro.

Gorunul prăbușit, un semn de la Arsenie Boca sau o întâmplare cu final așteptat?

Oamenii locului cred că gorunul s-a uscat în urma unor infliltraţii provenite de la un rezervor subteran de combustibil. Adesea, la umbra stejarului, erau aprinse lumânări. La liceu, o fostă sală de clasă a fost amenajată ca paraclis.

Arsenie Boca a fost născut în anul 1910, în satul Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara). De-a lungul vieții, el a fost preot, teolog şi pictor de biserici. De asemenea, el a fost stareţ la mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la mănăstirea Prislop.

În 1945, pe fondul instaurării regimului comunist, Sfântul Ardealului a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste. A fost arestat şi închis de mai multe ori, fiind acuzaat că ar fi sprijinit membrii mişcării legionare.

În prezent, zeci de mii de pelerini ajung la mănăstirea Prislop pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca. Oamenii ajung aici fiind convinși că vor fi ajutaţi de cel supranumit Sfântul Ardealului.

În 2014 s-a crezut să izvorul va seca

Pelerinajele la Prislop aduc aminte de cee ce se înyâmpla în urmă cu şapte decenii, când mulţimile se îndreptau zilnic spre Maglavit, locul în care ciobanului Petrache Lupu i s-ar fi arătat Dumnezeu.

În 2014, debitul izvorului binecuvântat de părintele Arsenie Boca la poalele munţilor Făgăraş (n.r. - la aproximativ un kilometru de mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus) a scăzut considerabil

Unii credincioși au crezut că va seca și că este un semn dat de Arsenie Boca pentru a atrage atenția celor păcătoși.

Sfântul Ardealului obişnuia să stea de vorbă cu oamenii la locul numit “La izvor” şi să-i spovedească.

Duhovnicul a trăit în mănăstirea Brâncoveanu între anii 1940-1948. Cei care l-au cunoscut au spus că avea darul de a face minuni. Nu a fost de mirare că și izvorul a devenit loc de pelerinaj.