Ţinerea alegerilor prezidenţiale şi legislative pare incertă după seismul care a devastat sudul Turciei şi a obligat deja alianţa opoziţiei să amâne anunţarea numelui candidatului ei. Acest lucru ar fi trebuit să aibă loc luni.

Cutremurul de pământ din 6 februarie, cu o magnitudine de 7,8, a făcut aproape 32.000  de morţi în această ţară - la care trebuie să adăugăm cele peste 3.500 de persoane care şi-au pierdut viaţa în Siria vecină - şi acest bilanţ este departe de a fi definitiv.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan nu a spus niciun cuvânt de la catastrofă despre scrutinurile programate pe 14 mai, dar în partidul lui - AKP - şi în formaţiunile de opoziţie, sunt presupuneri privind posibila lor amânare.

Seismul "va schimba situaţia nu numai pentru guvern, ci şi pentru opoziţie", consideră Berk Esen, de la universitatea Sabanci din Istanbul.

"Aceste evenimente teribile au furnizat opoziţiei noi muniţii contra guvernului - propulsate de furia şi nemulţumirile populaţiei" care consideră că ajutorul a întârziat prea mult, subliniază analistul Anthony Skinner.

Înaintea cutremurului, mulţi se îndoiau deja de capacitatea opoziţiei, reunite în mare parte într-o Alianţă naţională care are şase partide, să-şi anunţe luni candidatul comun.

Şeful CHP, cea mai mare formaţiune de opoziţie, Kemal Kiliçdaroglu, înţelege să candideze împotrica dlui Erdogan. Dar una din principalele figuri ale alianţei, Meral Aksener, fondatoarea Partidului Bun, s-a opus, potrivit unor observatori, candidaturii sale.

"O datorie"

"Opoziţia era deja într-o poziţie foarte delicată", deoarece este divizată în ce priveşte personalitatea capabilă să-l provoace pe dl Erdogan, la putere din 2003, aminteşte dl Esen.

La 74 de ani, dl Kiliçdaroglu nu apare în sondaje ca cel mai bine plasat pentru a-l bate pe actualul sef de stat - comparat în special cu primari CHP ai capitalei Ankara şi a Istanbulului.

În opinia lui Berk Esen, este totuşi candidatul cel mai probabil deoarece "va fi foarte dificil pentru un altul" sa facă acum campanie.

În opinia exeprţilor, alegeri în mai păreau improbabile. Ei plănuiesc desfăşurarea lor în iunie, ultima dată posibilă respectând Constituţia turcă, deoarece amânarea lor nu este, teoretic, posibilă decât în caz de război, amintesc ei.

Pentru a amâna aceste alegeri după iunie şi fără a modifica Constituţia, guvernul are nevoie de majoritatea de două treimi în parlament, ceea ce presupune ca zeci de deputaţi ai opoziţiei să voteze pentru o asemenea opţiune.

În opinia lui Sinem Adar, de la Centrul de studii aplicate privind Turcia de la Berlin, opoziţia are tot interesul să asigure organizarea lor până în iunie.

Meral Aksener vrea un vot în iunie.

"Este datoria noastră să le organizăm", a declarat ea săptămâna trecută presei.

FisUri în opoziţie

Dar, chiar în răspunsul său la cutremur, opoziţia este departe de a fi de acord.

Meral Aksener a ales tăcerea şi a evitat regiunile sinistrate în primele zile "pentru a nu deranja ajutoarele", în vreme ce Kemal Kilicdaroglu a mers rapid la faţa locului şi a încercat să consoleze victimele, criticând puterea şi lipsa ei de pregătire.

Sâmbătă, el s-a prezentat împreună cu un lider prokurd la Diyarbakir, marele oraş din sud-estul populat majoritar de kurzi, afectat de seism.

Diyarbakir este reşedinţa singurei provincii din cele 10 victime ale cutremurului care nu a votat pentru alianţa formată în jurul dlui Erdogan la precedentele alegeri, în 2018.

Primarii din Ankara şi Istanbul au difuzat imagini cu funcţionari municipali din oraşele lor participând la operaţiuni de salvare, curăţând molozul şi distribuind hrană caldă supravieţuitorilor, anunță lalibre.be

În opinia lui Sinem Adar, catastrofa din 6 februarie riscă să fisureze şi mai mult opoziţia în legătură cu alegerea candidatului său şi cu rolul fiecărui partid.

Berk Esen recunoaşte o lipsă de coordonare în opoziţie, dar scoate în evidenţă că a trecut numai o săptămânaă de la cutremur.

(Traducerea Rador)