Potrivit unui material publicat pe pagina de Facebook a Festivalului, iată un scurt rezumat al celor prezentate si sesiunii de intrebari si raspunsuri care a urmat prelegerii. 

"Ratiunea de a fi a serviciilor de informatii este culegerea de informatii. Informatiile sunt culese, verificate, procesate, analizate si transmise beneficiarilor legali, adica factorilor de decizie in stat, pentru adoptarea unor masuri adecvate in ceea ce priveste securitatea nationala.

In general, in incercarea de a-si atinge obiectivele, un serviciu de informatii modern isi desfasoara activitatea pe doua coordonate relevante:

• Informarea beneficiarilor legali; in statele democratice, aceasta dimensiune respecta principiile legalitatii si echidistantei politice si implica o dubla responsabilitate, atat din partea Serviciului, cat si din partea beneficiarilor; Serviciul isi racordeaza activitatea de informare la agenda si necesitatile legitime ale beneficiarilor, iar acestia ofera feed-back si pot emite cerinte noi; 

• Luarea de masuri operative pentru prevenirea manifestarii riscurilor de securitate si pentru contracarea amenintarilor la adresa securitatii nationale; au fost prezentate atributiile serviciului si studii de caz din zona de prevenire si combatere terrorism, din domeniul contraspionajului si din zona de cyberintelligence;

Dubla responsabilitate in ecuatia furnizor de informatii – beneficiar legal se refera la faptul ca Serviciul se asigura de veridicitatea informatiilor transmise si de caracterul lor actionabil, care trebuie sa fundamenteze luarea deciziilor, iar beneficiarilor le revine prerogativa de adoptare a celor mai bune si oportune masuri pentru securitatea nationala.
Culegerea de informatii si implicit activitatea serviciilor de informatii au existat, intr-o forma sau alta, din cele mai vechi timpuri. 

Adevaratii profesionisti ai muncii de informatii sunt insa mai putin cunoscuti, iar succesele lor fie nu devin niciodata publice, fie apar dupa o perioada indelungata.
Perceptia despre SRI este uneori distorsionata sau eronata. In realitate, Serviciul isi pastreaza in permanenta angajamentul fata de cetatenii Romaniei si fata de valorile fundamentale pe care le are: patriotism, onoare, profesionalism. 

Intrebari din public
1. Despre actualizarea cadrului legislativ si amenintarea hibrida
“Eu si colegii mei simtim ca e nevoie de o aducere la zi a legislatiei ce priveste securitatea nationala a Romaniei si activitatea de informatii. 

De pilda, atacurile cibernetice sau campaniile de stiri false nu erau definite drept concepte, ca tip de amenintare, la nivelul anului 1991, de cand dateaza Legea 51 privind siguranta nationala a Romaniei.”

“Cei mai multi specialisti includ stirile false la amenintari de tip hibrid la adresa securitatii nationale. SRI-ul urmareste masura in care ele pot ajunge la nivel de fenomen care sa afecteze securitatea nationala.”

2. Intrebare din public:
“Ce era blamabil in protocoalele dintre SRI si diverse institutii ale statului?”

Raspuns Adrian Paraluta:
“Protocolul este, intr-o explicatie simplista, mai degraba o modalitate aplicata, un indrumar de cooperare intre institutiile statului, plecand de la cadrul legal in vigoare. In articolul 14 din Legea 14 din 1992 privind organizarea si functionarea SRI sunt enumerate institutiile cu care SRI trebuie sa colaboreze in exercitarea atributiilor legale: Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si Finantelor, Directia Generala a Vamilor, precum si cu celelalte organe ale administrației publice. Litera b a aceluiasi articol instituite obligativitatea colaborarii. In rest, nu vreau sa comentez ce apare in media.”

3. Despre interceptarea comunicatiilor:
“A putut asculta SRI 6.000.000 de romani, asa cum apare in spatial public?”

Raspuns Adrian Paraluta:
“Nu avem, nici pe departe, resursele si nici nevoia operativa de a urmari atata lume, asa cum se prezinta uneori in spatial public. In realitate, intre 2004 si 2016, SRI a solicitat si obtinut un pic peste 9000 de mandate de securitate nationala, care au vizat interceptarea comunicatiile unui numar de aproximativ 16.000 de cetateni. Unele dintre mandate pot fi, conform legislatiei in vigoare, prelungite sau extinse. Cifra de 6 milioane de oameni urmariti in Romania, vehiculata in media, nu doresc sa o comentez. SRI a dat un comunicat de presa pe acest subiect, in care sunt prezentate situatiile statistice exacte.”

“SRI nu intercepteaza niciun fel de comunicatii, inclusiv comunicatii transmise prin platformele de mesagerie din social media, fara mandat de securitate nationala. Va asiguram ca ne consultam cu Departamentul Juridic din cadrul Serviciului, pe fiecare masura relevanta pe care o luam”

4. Intrebare din public: 
“De ce s-a intamplat Hexi Pharma?”

Raspuns Adrian Paraluta: “Nu as putea sa va raspund detaliat pentru ca, in acea perioada, lucram in directia de prevenirea si combatere a terorismului. Ce va pot spune este ca, intr-un asemenea domeniu precum cel al sanatatii, daca informatiile obtinute de serviciu indica riscuri si amenintari la adresa securitatii nationale, cu atat mai mult la nivel de fenomen, acestea sunt transmise beneficiarilor legali.”

5. Intrebare din public:
“Poate SRI preveni incetinirea cresterii economice a Romaniei prin tergiversarea legala a unor licitatii, de pilda?”

Raspuns Adrian Paraluta: “SRI are o serie de atributii pe zona de securitate economica, ca parte a conceptului extins de securitate nationala. Dar intr-un asemenea domeniu larg si specializat, sunt si alte institutii cu responsabilitati mai clare si mai concrete. In general, SRI se uita si la zonele de securitate economica si energetica.”