Ministrul american de externe, Antony Blinken, a sosit joi la Kiev pentru a reafirma în mod ferm sprijinul SUA pentru Ucraina, după recentele tensiuni cu Rusia. „Sunt aici pentru un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu forță, în numele președintelui Biden […], angajamentul nostru față de suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei” – a afirmat oficialul american în timpul întâlnirii sale cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba.

El a subliniat apoi „angajamentul” Washingtonului de a colabora cu Ucraina pentru „întărirea democrației” prin „sprijinirea reformelor anticorupție”. „Suntem partenerul Ucrainei pe ambele fronturi. Și am considerat că este important să o spun cât mai curând posibil, în persoană”, a continuat Blinken.

El urmează să se întâlnească și cu președintele Volodimir Zelenski pentru a discuta escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Ucraina de la venirea la putere a pro-occidentalilor de la Kiev și anexarea Crimeii de către Moscova, în 2014. Timp de mai multe săptămâni în aprilie, în Donbass, armata rusă a desfășurat zeci de mii de soldați la frontierele ucrainene și în Crimeea, oficial pentru „exerciții militare”. Dar, mai presus de toate, această demonstrație de forță a provocat temeri legate de o posibilă ofensivă sau chiar o invazie.

Kremlinul, în ciuda dezmințirilor sale, este considerat sponsorul militar și financiar al rebelilor pro-ruși care orchestrează luptele în regiune.

 Către o întâlnire Biden-Putin?

Moscova a anunțat pe 22 aprilie că își va retrage trupele de la granițele Ucrainei, dar de fapt va menține în zonă 80.000 de soldați, au declarat pentru New York Times înalți oficiali ai Departamentului Apărării SUA. Deși armata rusă a ordonat ca unele dintre unitățile sale să se retragă până la 1 mai, a lăsat vehiculele blindate și camioanele acolo, ceea ce înseamnă că s-ar putea replia foarte rapid dacă Vladimir Putin ar decide astfel. Și nu toți militarii au fost rechemați în cazărmi.

În ceea ce privește partea rusă, oficialii susțin că aceste acțiuni reprezintă un răspuns la acțiunile NATO. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, la care Ucraina ar dori să adere, a lansat marți manevre militare în special în Albania. 28.000 de soldați de mai multe naționalități participă la exercițiul „Defender Europe”. În iunie, NATO va conduce un alt exercițiu, „Steadfast Defender 21”, în România și Portugalia.

Miercuri seara, membrii G7, care s-au întâlnit fizic pentru prima dată după mai bine de doi ani, la Londra, s-au declarat „foarte îngrijorați” de persistența ”atitudinii iresponsabile și destabilizatoare a Rusiei” în această regiune, amintind că Moscova a anexat „ilegal” Crimeea în 2014 și că astăzi continuă să desfășoare „activități rău intenționate care vizează subminarea sistemelor democratice din alte țări (și) prin utilizarea dezinformării”.

Cu o zi înainte, Joe Biden a declarat că  „speră și crede” că ar putea să-l întâlnească pe Vladimir Putin undeva în Europa luna viitoare. Președintele SUA urmează să vină la Bruxelles în iunie pentru un summit NATO.

În martie, Putin i-a propus omologului său american „o discuție” transmisă în direct și „fără întârziere” pentru a discuta tensiunile. Biden, într-un interviu, a declarat la rândul său că „Da, Putin este un criminal”.

80.000  de soldați ruși au rămas la frontiera cu Ucraina, iar SUA și NATO au inițiat manevre

Înalți oficiali ai Administrației Biden afirmă că Rusia și-a retras doar câteva mii de soldați de la frontiera cu Ucraina, deși, luna trecută, Moscova dăduse de înțeles că va reduce tensiunile din această regiune instabilă.

Înalți oficiali ai Departamentului Apărării au declarat că aproximativ 80000 de militari ruși au rămas pe diverse porțiuni ale frontierei cu Ucraina, numărul lor reprezentând în continuare cea mai masivă forță prezentă acolo după ce Moscova și-a anexat Crimeea, în 2014.

Armata rusă a ordonat retragerea unor unități în cazărmi până pe 1 mai, iar ele chiar s-au îndepărtat de frontieră, după cum afirmă oficialii. Dar multe unități și-au lasat acolo camioanele și blindatele – semn că ele ar putea reveni dacă președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, decide să le mobilizeze din nou.

Marți, președintele Biden a declarat că există ‘speranțe și așteptări’ în privința unei eventuale întâlniri cu Putin în timpul vizitei sale în Europa, programată în iunie, când el va participa la summitul NATO de la Bruxelles. Administrația și-a însoțit oferta legată de întâlnire – un simbol important al influenței crescânde a Moscovei în arena internațională – cu o înăsprire a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza atacurilor sale informatice, din cauza amestecului în alegeri, din cauza amenințărilor la adresa Ucrainei și din cauza otrăvirii liderului opoziției, Alexei A. Navalnîi.

Oficialii administrației afirmă că ei au intepretat prezența continuă a trupelor la frontiera cu Ucraina ca pe un mesaj din partea lui Putin care ar consona – sau, de fapt, ar minimaliza – numărul trupelor implicate în manevrele americane și ale NATO din Europa. Manevrele coordonate de americani, Defender Europe, au început oficial în cursul zilei de marți. Ele implică 28000 de militari din SUA și din cadrul țărilor europene aliate, iar manevrele se vor dsfășura în următoarele două luni pe teritoriul Albaniei și în ale regiuni din Europa de Est, chiar ‘la ușa’ lui Putin. Iar luna viitoare, NATO va începe noi manevre, numite Steadfast Defender 21, în România și Portugalia.

Experți în probleme militare au subliniat că mobilizareea de trupe a lui Putin este făcută cu clara intenție de a fi vizibilă, din dorința de ‘a-și arăta mușchii’, demersul înscriindu-se în modul obișnuit de operare la Kremlinului, mai ales la începutul noii președinții americane. Oficialii mai spun că se prea poate ca Putin să caute totodată să pună la încercare fermitatea lui Biden. Dar pericolul constă în faptul că orice comasare militară ar putea scăpa de sub control sau ar provoca o criză și mai gravă.

“În toată această strategie deliberată, există riscul ca lucrurile să meargă prost, iar semnalele să fie greșit interpretate“, a declarat Ian Lester, vicepreședintele Fondului German Marshall. “Un avion ar putea fi doborât. S-ar putea întâmpla ceva“.

Oficialii americani spun că nu știu exact ce anume vrea să facă Putin prin această mobilizare de forțe sau ce dorește să dea de înțeles prin a nu-și duce până la capăt anunțul pe tema retragerii. Această ambiguitate s-ar putea înscrie în calculele liderului rus.

“Au păstrat în regiune o forță suficient de letală, retrăgându-și doar o mică parte“, a declarat generalul-maior Michael S. Repass, fost comandant, acum în retragere, al forțelor pentru Operațiuni Speciale ale SUA din Europa, în prezent, consultant pentru operațiunile speciale ale NATO din Ucraina. “Asta îmi arată că ei s-ar putea să revină mai târziu, atunci când momentul și circumstanțele vor fi mai avantajoase pentru Rusia“, a mai spus generalul Repass. “Asta o se întâmple din nou”.

Alimentarea cu apă din Crimeea este miza acestui ”război”

Unii oficiali americani afirmă că mobilizarea de trupe este menită mai ales să demonstreze o ratare din partea Statelor Unite și a Europei și să arate clar Kievului limitele sprijinului occidental. Aceeași oficiali spun că Rusia dorește să provoace reacția Occidentului, dar reacția acestuia nu va răspunde speranțelor guvernului ucrainean.

Se prea poate ca Rusia să-și fi atins deja obiectivul. Statele Unite au anunțat că se pregătesc să impună Moscovei noi sancțiuni, exprimându-și totodată un sprijin puternic față de Ucraina. Dar Administrația Biden nu a făcut niciun pas înainte în privința aderării la NATO și nici nu a sporit semnificativ sprijinul militar oferit Kievului.

Pentru Crimeea, aprovizionarea cu apă rămâne un motiv de fricțiuni. Dacă Rusia pătrunde și mai mult pe teritoriul ucrainean, Ucraina își va pierde controlul asupra rețelelor de apă din Crimeea, întărit de ea după anexarea din 2014.

Înalți oficiali americani estimează că o tentativă de a-și păstra controlul asupra apei rămâne un pericol real. Moscova s-a mai jucat cu frontierele și în alte teritorii ocupate. Forțele rusești își modifică regulat marja de control asupra unor regiuni ocupate din Georgia.

Dar problema apei dospește de șapte ani, iar Rusia nu a făcut niciodată vreo mișcaare pentru a controla aprovizionarea cu apă. Ieșirea din Crimeea și intrarea în alte regiuni de pe teritoriul ucrainean ar provoca o puternică reacție din partea comunității internaționaale, iar oficialii ruși vor trebui să hotărască dacă toate astea merită, atâd din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere diplomatic.

Traducere: Rador

Foto: NATO Secretary General meets with US Secretary of State