Istoricul Aurel Decei era dăruit cu o minte strălucită, cu o memorie excepțională, vorbitor de numeroase limbi străine (între care turcă, engleză, franceză, persană, arabă etc).
La 19 august 1955, când conducerea Securității hotărăște să-i deschidă un dosar individual de supraveghere, se arăta că Aurel Decei a fost tot timpul cât a stat la Istanbul de un real folos României:
„A dat un neprecupețit ajutor tuturor funcționarilor din SSI fără nici o rezervă și fără nici un avantaj personal. Are cele mai bune legături de prietenie în Turcia, fiind și cel mai vechi și cunoscându-le limba și istoria.
A colaborat și colaborează la „Enciclopedia turcă”. Grație lui au apărut în mai multe gazete articole foarte bune la adresa României.
Ne puteți urmări și pe Google News
El însuși a ținut conferințe cu proiecțiuni cinematografice în față presei și autorităților din Istanbul. A publicat mai multe articole de presă semnate și nesemnate în ziarele turcești cu privire la România”.
Totuși, Securitatea adunase foarte multe elemente împotriva lui Decei. Paralel cu colaborarea cu serviciile speciale turce, fuseseră detectate contactele lui Decei cu Intelligence Service-ul britanic, mai precis cu șefii acestuia pentru Balcani, De Chastelain și Dorah.
De parcă acest lucru nu era suficient să mobilizeze toată vigilența securiștilor, din februarie 1956, Decei a început să lucreze și pentru serviciile secrete japoneze.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul istoric
Recomandările noastre
