Clericul turc Fethullah Gulen (83 de ani), considerat liderul unei mișcări islamice influente, a murit în Statele Unite, unde trăia în exil. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe Gulen că ar fi fost în spatele tentativei eșuate de lovitură de stat din 2016, eveniment care a dus la represiuni masive în Turcia și la arestarea a mii de persoane suspectate de legături cu mișcarea sa.

Rivalul lui Recep Erdogan a fost acuzat de lovitură de stat

De-a lungul timpului, Gulen și-a construit o rețea vastă de adepți și școli atât în Turcia, cât și la nivel internațional, cunoscută sub numele de Mișcarea Hizmet. Cu toate acestea, relația sa cu Erdogan s-a deteriorat, culminând cu acuzațiile grave după tentativa de lovitură de stat. Gulen a negat constant implicarea sa în acele evenimente, susținând că nu a fost implicat în conspirația împotriva regimului de la Ankara.

După plecarea sa din Turcia, Gulen s-a stabilit în Pennsylvania, Statele Unite, unde a continuat să conducă Mișcarea Hizmet și să critice guvernul Erdogan.

Clericul se afla internat de câteva săptămâni

Conform publicației Herkul, Fethullah Gulen, renumit savant și avocat al dialogului interreligios, a murit duminică, 20 octombrie, într-un spital unde era internat de mai multe săptămâni. Născut în 1941, în Erzurum, Turcia, Gulen a fost un lider religios și intelectual musulman de mare influență, fiind cunoscut pentru contribuțiile sale în educație și eforturile de a promova dialogul între religii și culturi diferite.

Organizația Aliance For Share Values subliniază impactul profund al lui Gulen asupra comunității musulmane globale, remarcând devotamentul său de decenii pentru valorile universale precum compasiunea, egalitatea și justiția. Învățăturile sale, bazate pe o interpretare progresivă a tradiției islamice, au inspirat milioane de oameni și au dus la construirea unor punți de comunicare între grupuri religioase și culturale diverse, notează Zaman.ro.

Mișcarea Hizmet, fondată de Gulen, a avut un rol esențial în promovarea educației și a dialogului interconfesional în peste 160 de țări, inclusiv în România. Cu accent pe știință, alfabetizare și responsabilitate socială, această mișcare a înființat numeroase școli și organizații culturale, devenind un simbol al dialogului și cooperării între diferite comunități religioase și etnice din întreaga lume.

De la aliatul lui Erdogan la adversarul numărul unu al liderului turc

​ Fethullah Gulen, predicatorul turc exilat în Statele Unite, a fost perceput de mult timp ca principala amenințare la adresa autorității președintelui Recep Tayyip Erdogan, deși, în trecut, cei doi au fost aliați. Gulen este fondatorul mișcării Hizmet, o rețea islamistă moderată care operează școli și ONG-uri în multe țări. Chiar și din exilul său din Pennsylvania, unde se află din 1999, influența lui Gulen asupra politicii și afacerilor interne ale Turciei a rămas considerabilă, conform The Guardian.

Tensiunile dintre Erdogan și Gulen au escaladat după puciul eșuat din 2016, când președintele Turciei l-a acuzat pe Gulen și adepții săi că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat. Această acuzație nu era nouă, ci face parte dintr-o rivalitate veche între cei doi, care au avut cândva o relație de colaborare. De-a lungul anilor, retorica anti-Gulen a devenit centrală în campania lui Erdogan pentru consolidarea puterii și eliminarea adversarilor politici.

Fethullah Gulen, născut pe 27 aprilie 1941, a fost inițial un imam, scriitor și politician, fiind și autorul a peste 40 de cărți. Prin rețeaua Hizmet, a creat o organizație globală de școli și organizații non-guvernamentale. Deși a sprijinit ascensiunea politică a lui Erdogan și a partidului AKP, relația lor s-a deteriorat după ce Gulen a plecat în Statele Unite pentru tratament medical și a rămas acolo în exil auto-impus.

Ruptura definitivă dintre cei doi s-a produs în 2013, când mai mulți colaboratori apropiați ai lui Erdogan au fost implicați într-un scandal de corupție major. În acel moment, Gulen s-a distanțat de Erdogan și a devenit unul dintre cei mai înverșunați critici ai regimului său, amplificând conflictul dintre cei doi lideri, care a culminat cu acuzațiile de implicare în tentativa de lovitură de stat din 2016.

Puterea lui Erdogan s-a consolidat dupa aparitia rupturii dintre cei doi

Pe măsură ce Erdogan și-a consolidat controlul asupra Turciei, l-a acuzat în mod constant pe Fethullah Gulen de terorism, catalogând mișcarea Hizmet drept organizație teroristă. Aceasta a fost plasată pe aceeași listă pe care figurează Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grup responsabil pentru atacuri violente pe teritoriul turc. Această includere a întărit campania lui Erdogan de a elimina influența lui Gulen din viața publică și politică a Turciei.

Pe lângă închiderea afacerilor afiliate lui Gulen, regimul Erdogan a suprimat și vocile media considerate apropiate de cleric, închizând ziare și posturi de televiziune care susțineau mișcarea Hizmet. Această represiune face parte din strategia președintelui de a reduce la tăcere orice opoziție semnificativă și de a-și menține hegemonia politică asupra țării.

Turcia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să îl extrădeze pe Fethullah Gulen, susținând că acesta folosește sprijinul american pentru a complota împotriva regimului de la Ankara. În ciuda acestor solicitări, Washingtonul nu a luat măsuri pentru a-l returna pe Gulen, menținând tensiunea diplomatică dintre cele două țări.