SECURIŞTII TRANSELECTRICI

MARCAJ PERICULOS. Compania naţională care transportă curentul electric e ţinută sub supraveghere de foşti ofiţeri de securitate, fii de activişti de partid şi generali SRI în rezervă.

Un consorţiu format din trei firme specializate în montarea sistemelor de securitate (UTI Systems, Polystart Security şi Helinick) a câştigat contracte în valoare de 55 de milioane de euro de la Compania Naţională Transelectrica, după ce, la şapte licitaţii din nouă, a fost singurul care a depus oferte. Contractele, semnate în 2008, sunt destinate dotării a zeci de obiective ale Transelectrica cu sisteme electronice de alertă şi supraveghere şi sunt printre cele mai mari încheiate vreodată pentru securizarea unei companii de stat.

Dimensiunea sistemelor a fost stabilită de Rasirom, societate care acordă consultanţă Transelectrica şi care s-a implicat direct în organizarea licitaţiilor. În acelaşi timp, Rasirom derulează afaceri cu una dintre firmele consorţiului câştigător: UTI Systems, membră a grupului UTI, patronat de miliardarul Tiberiu Urdăreanu. Rasirom este o regie autonomă cu capital de stat, aflată în subordinea Serviciului Român de Informaţii (SRI).   O parte din banii pe care Trans electrica i-a plătit regiei în ultimii patru ani au intrat în buzunarele a doi generali SRI în rezervă, unul dintre ei - director fondator al Rasirom. Implementarea proiectului de 55 de milioane de euro, desfăşurată la opt sucursale ale companiei, patru dispecerate energetice teritoriale şi 60 de staţii de transformare, are în fundal o încrengătură de generali SRI în rezervă, foşti ofiţeri de securitate şi fii de foşti activişti PCR. Consultanţă în familie   Apariţia Rasirom în poziţia de consultant pe probleme de securitate al Transelectrica s-a produs într-un moment în care cele două societăţi erau legate, la vârf, printr-o relaţie de rudenie. În 2005, anul semnării primului contract, Rasirom era condusă de generalul SRI Nicolae Ionescu. Soţia acestuia, Maria Ionescu, deţinea funcţia de director financiar a Transelectrica. „Doamna Ionescu nu a participat la atribuirea contractului, nu a participat la caietul de sarcini şi nu a făcut parte din comisia de evaluare”, spune Adrian Vâlciu, directorul de securitate al Transelectrica.

Primul contract de consultanţă dintre Transelectrica şi Rasirom s-a întins pe durata a 42 de luni, compania care transportă curentul electric plătind circa 2,6 milioane de euro în conturile regiei SRI. Relaţia dintre Transelectrica şi Rasirom a fost continuată prin alte două contracte de consultanţă. Acestea au fost clasificate. Valoarea lor e trecută sub tăcere. Rasirom, cenzorul UTI

Sărbători cu o vreme nestatornică. Prognoza meteo, actualizată

Candidatul care va câștiga alegerile prezidențiale

În calitate de consultant al Transelectrica, Rasirom a întocmit caietele de sarcini, studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice care au precedat licitaţiile de 55 de milioane de euro. Rolul regiei nu se opreşte aici. După terminarea lucrărilor, Rasirom va verifica buna execuţie a sistemelor montate de cele trei firme.

Adrian Vâlciu trece în revistă atribuţiile regiei SRI: „Judecă soluţiile tehnice prezentate de firme la licitaţii, ne dau asistenţă la achiziţie (...) şi ne acordă asistenţă la implementarea proiectului”. Ceea ce Vâlciu nu spune e că Rasirom şi UTI Systems, una dintre firmele consorţiului câştigător, sunt partenere vechi de afaceri. Cele două societăţi au mers braţ la braţ la licitaţii publice încă de acum cinci ani.

Biroul de comunicare al holdingului condus de Tiberiu Urdăreanu a transmis EVZ: „UTI Systems s-a asociat uneori pentru licitaţii cu alte firme, în scopul de a depune oferte comune, printre aceste firme numărându-se şi Rasirom. Având în vedere că acest tip de asociere nu presupune o colaborare decât pe parcursul lucrării respective - în măsura în care oferta este declarată câştigătoare - UTI Systems nu a colaborat cu Rasirom în execuţia de lucrări de oarece ofertele comune depuse nu au fost declarate câştigătoare”.

Informaţia nu este întreagă: în Monitorul Oficial din ianuarie 2004, UTI Systems a fost anunţată câştigătoare la o licitaţie organizată de Autoritatea Naţională de Control, căreia îi livra softuri de securitate, sisteme de alarmare şi de supraveghere video. Compania nu venise singură la licitaţie. O însoţea Rasirom, pe post de subcontractoare, care primea 10% din lucrări. SRI aplică legea tăcerii

„Evenimentul zilei” a încercat să ia legătura cu Stelian Arion, directorul regiei SRI. Deşi, iniţial, acesta a fost de acord să stea de vorbă cu EVZ, două săptămâni mai târziu, purtătorul de cuvânt al SRI, Marius Bercaru, a transmis eliptic: „Domnul Arion nu este disponibil pentru un interviu. Traduceţi această indisponibilitate cum vreţi”.

FIRMA REZERVIŞTILOR Interesele generalilor SRI Horobeţ şi Mircescu

O parte din serviciile de consultanţă pe care Rasirom le-a acordat Transelectrica au fost realizate de Asset Electronic, firmă patronată de doi generali SRI în rezervă. Îndeplinind rolul de subcontractoare a Rasirom, Asset Electronic a executat peste 400 de lucrări pentru Transelectrica, după cum spune chiar prezentarea pe care generalii au făcut-o firmei pe care o conduc.

Legătura dintre Asset Electronic şi Rasirom depăşeşte cadrul instituţional. Unul dintre cei doi patroni ai Asset Electronic, Constantin Horobeţ, a fost directorul fondator al regiei SRI pe care a condus-o timp de zece ani. Celălalt, Gheorghe Mircescu, a fost director tehnic al Institutului pentru Tehnologie Avansată din cadrul aceluiaşi SRI. Electronistul şi negociatorul Într-un birou din Centrul Incubator de Afaceri de pe Şoseaua Olteniţei, ţinând fereastra larg deschisă, generalii se laudă unul pe altul: „Domnul Mircescu are peste 35 de ani de electronist. Eu, unul, nu ştiu să leg niciun fir. El are o înţelegere largă a ceea ce înseamnă securitate”, îşi descrie Horobeţ asociatul.

Cu părul bogat, sprâncenele stufoase, o strânsură puternică a mâinii şi-o privire tot timpul concentrată, generalul Mircescu respiră vitalitate, în ciuda celor 60 de ani aniversaţi anul ăsta. „Are o putere de muncă şi o memorie extraordinare. Munceşte până noaptea târziu”, spune unul dintre cei trei angajaţi ai firmei, toţi colonei SRI în rezervă. Mircescu nu rămâne dator: „Domnul Horobeţ e un foarte bun negociator”. „Mă cunoştea Măgureanu” Cariera lui Horobeţ se confundă cu structurile PCR: originar din Moldova, a fost secretar cu probleme de propagandă şi prim-secretar la UTC Vaslui, instructor al CC al PCR şi secretar pentru probleme organizatorice la Comitetul Judeţean Satu-Mare. Ajuns lucrător agricol după Revoluţia din 1989, a fost readus în poziţie de comandă de Virgil Măgureanu: „Am fost chemat şi în ca drat la SRI. Domnul Măgureanu mă cunoştea din activitatea mea anterioară. În 1995, am devenit primul director al Rasirom”.

Generalul (r) ar putea concepe cu greu ruperea legăturii dintre firma sa şi Rasirom: „ Dacă ne-au luat pe noi atunci, probabil că nici nu mai au nevoie de alţii”. Rata de profit a Asset Electronic este a meţitoare: 60%. Profitabilitatea Rasirom, regia de la care subcontractează lucrări: doar 10%. „Să ştiţi că doar o părticică din veniturile noastre vine din lucrările de la Transelectrica”, ţine Horobeţ să adauge.

CU CAMERELE PE PAZNICI Teletrans, agentul secret

În urmă cu doi ani, Transelectrica a achiziţionat şi un sistem de „evidenţă informatizată şi control acces”, montat la porţile tuturor celor 78 de staţii de transformare din ţară. Sistemul constă doar din două camere de luat vederi şi-un cititor de carduri, contractul fiind atribuit firmei de stat Teletrans, prin încredinţare directă. Banii merg tot către UTI

Potrivit surselor EVZ, Teletrans a subcontractat o parte a lucrărilor către UTI Systems, executând, în final, doar o „infrastructură IT&TC”: suportul pe care stau camerele de filmare şi conductorul lor de alimentare. Preţuri enorme „Infrastructura” a fost înregistrată în gestiunea Transelectrica cu valoarea de 1,35 milioane de lei, aproximativ 18.000 de lei pentru fiecare staţie! Adrian Vâlciu explică importanţa sistemului: „Camerele de luat vederi supraveghează şi activităţile pazei. Aveţi vreo informaţie că acum paza îşi face datoria în staţia nu ştiu- care?”.

Transelectrica nu oferă detalii despre contractul cu Teletrans, declarând că este clasificat. Din datele EVZ, deşi au fost montate încă de acum un an, multe dintre „sistemele de control acces” nu funcţionează nici azi. Informaţia este negată de Transelectrica.

TRANSELECTRICA

Fief politic

Compania Naţională Transelectrica, deţinută de Ministerul Economiei, este unicul operator de transport al energiei electrice în România. Are o cifră de afaceri anuală de circa 800 de milioane de euro. La începutul acestui an, odată cu înlocuirea directorului general, în CA al Transelectrica au fost numiţi cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, şi cumătrul preşedintelui Traian Băsescu, Gheorghe Seculici.

„BIG BROTHER”

Pe cine urmăresc camerele de supraveghere

Sistemele de supraveghere montate la Transelectrica, costând în medie 600.000 de euro pe obiectiv, sunt un foarte sofisticat scut electronic pe care compania îl ridică împotriva hoţilor de fier vechi.   La alte atacuri, dispozitivele sunt neputincioase: „Dacă dă unul cu o bombă, s-a terminat cu staţia. (...) Mai simplu era să punem sârmă deasupra gardului şi să facem garduri electrificate. Şi-aşa curent aveam”, spune Adrian Băicuşi, director al Transelectrica începând cu ianuarie 2009. Instalaţii strategice

Stelian Gal, director al companiei în perioada încheierii contractelor de 55 de milioane de euro, apără oportunitatea investiţiei: „Toate instalaţiile pe care le gestionează Transelectrica sunt strategice, de interes naţional. Orice intervenţie poate să ducă la o catastrofă din punct de vedere al alimentării întregii ţări”. „Dacă vrea să-mi facă rău, îmi face!” Ipoteticele intervenţii la care Gal se referă nu sunt însă scoase din calcul prin investiţia de 55 de milioane de euro. „Când omul a ajuns la gardul staţiei, e deja relativ târziu. Am nevoie de 15-20 de minute de intervenţie. Dacă vrea să-mi facă rău, îmi face”, recunoaşte directorul de securitate Adrian Vâlciu. Pe lângă sisteme de televiziune cu circuit închis, sisteme antiefracţie şi de protecţie perimetrală, în dispeceratele energetice teritoriale au fost amplasate şi aparate de detecţie a metalelor, nefolosite deloc până în prezent.

Ele sunt însă gata de funcţionare, aşteptând să-i apere pe cei din birouri de un atac terorist: „Dacă nu a fost niciodată dat cod (de alertă teroristă - n.r.), s-au făcut doar probe cu ele”, spune Teofil Bote, şeful Dispeceratului Energetic Teritorial Cluj.

URDĂREANU ŞI BANII PUBLICI

În anul contractelor cu Transelectrica, cifra de afaceri a UTI Systems a crescut cu aproape 150%: de la 24 de milioane de euro la 58 milioane de euro

Maiorul (r) Tiberiu Urdăreanu, preşedintele şi fondatorul grupului UTI - companie abonată la contracte publice de sute de milioane de euro - este fiul generalului Tiberiu S. Urdăreanu, fost şef al Comandamentului Trupelor de Tancuri şi Auto în vremea comunismului. Lucia Urdăreanu, soţia lui Tiberiu, provine din Direcţia de Informaţii a Armatei, unde, oficial, a predat cursuri de engleză cadeţilor. În prezent, ea este directorul de comunicare al holdingului UTI.

Transformat de-a lungul timpului într-o pepinieră de înalţi foşti ofiţeri de informaţii, grupul UTI furnizează sisteme de securitate, militare şi de comunicaţii. Piaţa preferată: societăţi strategice ale statului român.

Una dintre relaţiile speciale cultivate de Urdăreanu este cea cu Sergiu Medar, fost şef al spionajului militar, al Comunităţii Naţionale de Informaţii şi ex-consilier prezidenţial. Prietenia lor s-a reflectat, la un moment dat, şi în acţionariatul unei firme din cadrul grupului UTI (Sorral International) în care soţiile celor doi ofiţeri au fost asociate până în 2005, când EVZ a făcut public parteneriatul.

O altă conexiune este cea cu influentul general Vasile Ionel, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române. Dacă, în prezent, Ionel lucrează pentru grupul UTI, în trecut el a fost consilierul prezidenţial al lui Ion Iliescu, după ce a ocupat diferite funcţii-cheie în armata regimului ceauşist.

Pentru grupul UTI a prestat şi fostul şef al STS, generalul Tudor Tănase, personaj controversat, de numele căruia se leagă mai multe scandaluri de corupţie şi suspiciuni de poliţie politică. Tănase a fost directorul UTI Systems, firma care a instalat sisteme integrate de securitate la centrala nucleară de la Cernavodă. Venirea PSD la putere în 2001 l-a propulsat pe Tudor Tănase în fruntea STS, serviciu care a derulat apoi un megacontract cu grupul UTI în 2003. Partener cu Urdăreanu este şi generalul MApN Dumitru Aelenei - administrator la UTI Trading SRL şi acţionar indirect la ICE Felix, fosta întreprindere de calculatoare a Securităţii. Corporaţie pe bani publici

În 2008, Urdăreanu derula afaceri de 160 de milioane de euro, din care 65 la sută în parteneriat cu instituţii bugetare.

Primul contract de anvergură cu statul a fost încheiat în 1993, când UTI a securizat reţeaua sediilor Bancorex, transferate apoi către BCR. Eximbank, actuala bancă de comerţ exterior, a fost al doilea mare client.

Ulterior, lista clienţilor UTI a fost completată de Parlamentul României, Ministerul Finanţelor, Direcţia Generală a Vămilor, Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul Naţional de Artă, RENEL, CONEL, Petrom (când era încă de stat), RATB, Romtehnica, Ministerul Comunicaţiilor sau Romatsa. Recent, Metrorex a achitat holdingului de securitate o factură de 11 milioane de euro pentru instalaţii de detectare a incendiilor. În paralel, UTI „a punctat” şi în zona serviciilor secrete. În 2001, a livrat către SPP dispozitivele pentru controlul tehnic antiterorist, iar în 2003, STS i-a comandat unui soft de cheie publică.

Nici obiectivele strategice de transport n-au scăpat: cel mai controversat contract încheiat de UTI este cel de securizare a Portului Constanţa, care i-a băgat în conturi peste 60 de milioane de euro. Alte 30,5 milioane de euro au fost încasate de la Aeroportul Otopeni. (A contribuit Liviana Rotaru)

FAMILIA CÂŞTIGĂTORILOR Profit majorat de şase ori într-un an Helinick, una dintre cele trei firme ale consorţiului câştigător, este patronată de Marius Retegan şi fiica acestuia, Claudia Retegan.

În anul contractelor cu Transelectrica, profitul Helinick a crescut cu 150%, ajungând la circa 1,8 milioane de euro. „Doar 20% din creştere se datorează lucrărilor de la Transelectrica. Anul trecut a fost foarte bun pentru construcţii, iar piaţa sistemelor de securitate depinde de piaţa construcţiilor”, explică patronul.   Retegan nu este nici el rupt de fostul sistem de putere: tatăl său, Ioan Retegan, a fost şef al Sectorului munca de partid din ministere şi şi-a încheiat cariera în PCR ca vicepreşedinte al Comitetului executiv al consiliului popular din Sălaj. Sponsor PDL O altă firmă dintre cele trei ale consorţiului câştigător este Polystart Security, din Craiova. Societatea figurează pe lista sponsorilor oficiali ai PDL. Cristian Dobre, acţionarul majoritar al grupului Polystart, se arată mirat: „E pe dracu! Unde aţi văzut, dom’le, treaba asta? (...) Nu consider că e normal să ţii aproape cu partidele. De obicei, în campania electorală te sună toţi. Suntem o firmă reprezentativă”.

În anul contractelor cu Transelectrica, profitul Polystart Security a crescut de şase ori: „Ponderea acestor lucrări a fost minimală, vă asigur”, comenteză patronul. Directorul „mirat” Tot din Craiova este şi Mihăiţă Boangiu, director de programe în cadrul Transelectrica, cel care a coordonat investiţia de 55 de milioane de euro. „Pe cei de la Polystart nu i-am văzut decât atunci când au venit la licitaţie. M-a şi mirat prezenţa lor, fiindcă sunt micuţi”, povesteşte directorul de programe.

Paza şi supravegherea nu sunt medii noi pentru Mihăiţă Boangiu. Înainte de 1989, tatăl lui a fost ofiţer de securitate în Dolj.

TRECUT

Adrian Vâlciu: „NATO nu a auzit de tata”

Înalt, cu vocea permanent răguşită, generos în explicaţii, Adrian Vâlciu - directorul de securitate al Transelectrica, îşi întinde rădăcinile mult în trecutul sistemului energetic şi al PCR. Cristinel Vâlciu, tatăl său, a fost ministru adjunct al energiei electrice, între 1966 şi 1972, când a făcut parte din trei guverne conduse de Ioan Gheorghe Maurer.

Vâlciu junior şi-a început cariera abia după Revoluţie: „Din 1992, am lucrat ca inginer în cadrul diverselor forme în care s-a transformat Renelul. Vin dinspre partea tehnologică… N-am fost «securist» dintotdeauna, ci doar din 2002, când directorul Transelectrica a creat compartimentul de securitate, instalaţii şi apărare”.

Cultivând misterul, nedespărţit de jargonul tehnicii de supraveghere, pare să adulmece pericolele în aer: „Acum, alerta teroristă e destul de coborâtă. E la albastru! Atenţie, a fost şi la galben!”. Îşi recită cu satisfacţie două paragrafe din CVul personal: „Sunt expert civil NATO şi expert al Uniunii Europene. NATO nu prea a auzit de tata”.