Rusia a luat locul Arabiei Saudite în 2016, în pofida crizei economice pe care o traversează, situându-se pe poziţia a treia în lume în materie de cheltuieli militare, în urma SUA şi a Chinei, a afirmat luni Institutul Internaţional de Studii pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
Rusia a alocat anul trecut 69,2 miliarde de dolari sectorului său de apărare, adică cu 5,9% mai mult decât în 2015. Aceasta echivalează cu 5,3% din PIB-ul său, nemaîntâlnit după destrămarea Uniunii Sovietice acum un sfert de secol, potrivit SIPRI.
"Această creştere a cheltuielilor şi această povară grea exercită presiune într-un moment în care economia rusă este într-o situaţie delicată din cauza scăderii preţului la hidrocarburi şi a sancţiunilor economice impuse din 2014" de către ţările occidentale în urma conflictului din Ucraina, comentează SIPRI în studiul său.
Arabia Saudită, care avea al treilea buget în 2015, a coborât pe locul al patrulea în 2016. Cheltuielile sale militare au scăzut cu 30 % la 63,7 miliarde de dolari, "în pofida unui angajament continuu în conflicte regionale", conform aceluiaşi institut.
"Diminuarea veniturilor petroliere şi problemele economice, care însoţesc aceasta, au forţat multe ţări exportatoare de petrol să-şi reducă cheltuielile militare", a subliniat un cercetător al institutului, Nan Tian.
Bugetul nr.1 rămâne cel al SUA, care a crescut cu 1,7 % în 2016 la 611 miliarde de dolari. Urmează China, cu 215 miliarde de dolari, adică o creştere cu 5,4%, mai puţin rapid decât în anii precedenţi.
Donald Trump, devenit preşedinte în ianuarie, a făcut din armată prioritatea sa bugetară.El a arătat deja că nu va ezita să recurgă la forţă, bombardând în aprilie o bază aeriană în Siria şi poziţii ale Statului Islamic în Afganistan. El a ameninţat de asemenea Coreea de Nord.
Potrivit SIPRI, creşterea cheltuielilor americane în 2016 "ar putea semnala sfârşitul unei tendinţe de scădere" înregistrată sub preşedinţia lui Barack Obama prin grija rigorii bugetare şi datorită retragerii trupelor din Afganistan şi Irak.
Dar "evoluţia viitoare a cheltuielilor rămâne incertă din cauza situaţiei politice schimbătoare în SUA", a estimat Aude Fleurant, directoare a programului de cercetare asupra armamentului şi a cheltuielilor militare.
Lovită de o serie de atacuri teroriste din 2015 şi criticată de Donald Trump pentru o contribuţie la NATO pe care el o consideră insuficientă, Europa Occidentală şi-a majorat bugetele militare pentru al doilea an consecutiv cu 2,6%.
Aproape la egalitate cu India, cea de-a cincea, Franţa are al şaselea buget militar (55,7 miliarde de dolari), devansând Marea Britanie (48,3 miliarde).
Tendinţa reînarmării este sensibilă în Europa Centrală şi de Est, precum şi în ţările baltice. "Creşterea cheltuielilor multor ţări în Europa Centrală poate fi imputată în parte percepţiei potrivit căreia Rusia reprezintă o ameninţare mai mare", a constatat un cercetător de la SIPRI, Siemon Wezeman.
Bugetul total consacrat apărării membrilor europeni ai NATO este de aproape patru ori superior celui al Rusiei.