Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, luni, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Cei doi oficiali au avut convorbiri tete-a-tete, la finalul cărora au susținut declarații de presă.

Jens Stoltenberg: „E o plăcere să mă aflu din nou la București, mulțumesc României pentru că găzduiește această reuniune. Contribuiți la securitatea comună în foarte multe moduri. Aveți un sistem cheie pentru sistemul de apărare NATO antirachetă. Mulțumesc pentru angajamentul privind alocațiile bugetare pentru apărare. Suntem în cea mai mare criză de securitate într-o generație întreagă. NATO se află aici și vom face tot ce e necesar pentru a apăra toți aliații. Miniștrii de externe ai NATO vor căuta modalități de a sprijini în continuare Ucraina. Ați facilitat exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina, ați asigura sprijin militar semnificativ Ucrainei. Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige, ar arăta altor lideri că se pot atinge țeluri prin forță”.

Klaus Iohannis: "Îmi face o deosebită plăcere să primesc din nou la Palatul Cotroceni vizita secretarului general al NATO, domnnul Jens Stoltenberg, un prieten apropiat al României. Jens, wellcome to Bucharest, here, to Cotroceni and thank you for your great leadership of NATO and for being such a good friend of Romania! (Jens, bine aţi venit la Bucureşti, aici, la Cotroceni, şi mulţumesc pentru modul stralucit în care conduceţi NATO şi pentru faptul că sunteţi un prieten atât de bun al României!)

Am evaluat astăzi împreună situaţia de securitate a spaţiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra flancului estic şi a zonei Mării Negre. Mâine va începe la București cea dintâi reuniune a miniștrilor de externe ai statelor membre NATO găzduită de România.

Aceasta este, totodată, și prima reuniune aliată de nivel înalt găzduită la București după summitul NATO din 2008. O reuniune importantă, pe agenda căreia se vor regăsi și temele abordate în dialogul nostru de astăzi. Am subliniat în discuțiile cu domnul secretar general necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de summitul istoric de la Madrid din acest an. Reuniunea miniștrilor de externe este un important reper în acest proces și în pregătirea summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius.

Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă, la inițiativa României, pentru prima dată, în noul concept strategic adoptat la summitul NATO de la Madrid. Am reiterat, în acest context, relevanța operaționalizării cât mai repede a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintate pe flancul estic al Alianței.

România, la rândul său, va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO şi la consolidarea capabilităţilor Alianţei, acţionând în continuare ca furnizor de securitate şi stabilitate în regiune".

Reuniune NATO la București

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este prezent în România de luni până miercuri pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, eveniment ce are loc marţi şi miercuri. De asemenea, în cursul zilei de marţi, Stoltenberg va participa la Aspen - GMF Bucharest Forum, unde va susţine un discurs.

Jens Stoltenberg s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă. El se va întâlni şi cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Iohannis: Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia

Regiunea Mării Negre este de mult timp "principalul spaţiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei", a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, care a menţionat că trebuie dezvoltate politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

Precizările au fost făcute în debutul reuniunii Liderilor de la Munchen, format al Conferinţei de Securitate de la Munchen, înaintea Ministerialei de externe a NATO de la Bucureşti.

"Regiunea Mării Negre este de mult timp principalul spaţiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei şi de testare a angajamentului nostru colectiv pentru securitatea regională şi stabilitate. Am putut vedea acest lucru cu războiul din Ucraina. Mai mult, state precum Republica Moldova şi Georgia sunt cele mai vulnerabile în faţa consecinţelor acestui război. Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste state se pot susţine singure şi devin capabile să combată provocările hibride", a declarat preşedintele Iohannis.

România furnizează între 80% şi 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova

Iohannis a amintit că Ucrainei şi Republicii Moldova le-a fost acordat statutul de state candidate pentru aderarea la UE, în timp ce Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva europeană.

"România a fost, în mod tradiţional, unul dintre cei mai mari susţinători ai apropierii dintre UE şi aceste ţări. De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova am lansat Platforma de Sprijin pentru Moldova, alături de Germania şi Franţa, pentru a mobiliza asistenţa financiară din partea comunităţii internaţionale şi pentru a sprijini procesul de reformă necesar aderării la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, România furnizează între 80% şi 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova", a spus Iohannis.

Iohannis: Trebuie să garantăm securitatea şi stabilitatea întregii regiuni a Mării Negre

Președintele României a mai spus că summitul NATO de la Madrid a marcat "un punct de cotitură pentru o postură mai puternică şi mai coerentă" de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO. Astfel, Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca regiune de importanţă strategică pentru Alianţă, punct de vedere susţinut de România de mult timp.

"Un răspuns adecvat la ameninţările cu care noi toţi ne confruntăm trebuie să pornească de la obiectivul creşterii rezilienţei Aliaţilor, a statelor membre UE, dar şi a partenerilor noştri vulnerabili, în special a celor din regiunea Mării Negre. Mă bucur să constat că formatele de cooperare regională precum Bucureşti 9 şi Iniţiativa celor Trei Mări contribuie substanţial la acest obiectiv.

Folosesc această oportunitate pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de aliaţii şi prietenii noştri care au demonstrat unitate şi solidaritate prin asigurarea celei mai consistente prezenţe militare aliate, de până acum, în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic", a precizat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că trebuie luate în considerare "beneficiile" cooperării transatlantice pe termen lung.

"Îmbinând coordonarea şi complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relaţiei transatlantice la realităţile, provocările şi oportunităţile actuale. Ca o condiţie prealabilă, trebuie să garantăm securitatea şi stabilitatea întregii regiuni a Mării Negre", a punctat Iohannis.