După 12 ani de supremaţie în Teleorman, patru ca prefect şi opt ca preşedinte al consiliului judeţean, PSD-istul riscă să fie detronat. Teleormanul, sau „moşia baronului“ local Liviu Dragnea, este un paradox.

Deşi printre cele mai sărace zone din România, este condus de unul dintre cei mai bogaţi şefi de judeţe. După 12 ani în fruntea Teleormanului, Dragnea riscă însă să piardă poziţia dominantă. Un sondaj intern al PSD efectuat în urmă cu o săptămână arăta o diferenţă de două procente între el şi contracandidatul său, Alexandru Mocanu, PDL.

Căpitanul baronilor de judeţ

Liviu Dragnea este preşedinte al consiliului judeţean (CJ) din 2000, când a fost ales sub sigla PD. Până atunci, din 1996, deţinuse poziţia de prefect al judeţului sub guvernele CDR. Imediat după alegerile din 2000 a trecut la PSD, la invitaţia şi recomandarea lui Miron Mitrea şi Şerban „Miki“ Mihăilescu.

În 2004 a fost ales din nou preşedinte al CJ, dar îşi construise deja, în timpul guvernului Năstase, o solidă reputaţie de „baron“ local. Mai mult, prin poziţia de preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, pe care o deţine din 2000, Dragnea a ajuns un fel de căpitan al „baronilor“ locali. Este de notorietate prietenia sa cu Radu Mazăre, primarul Constanţei, împreună cu care face dese descinderi pe plajele din Brazilia. Alături de Marian Oprişan, Mazăre, Marian Vanghelie şi Eugen Nicolicea de la Mehedinţi, Dragnea a făcut parte multă vreme din falanga de „baroni“ controlată de Mitrea şi prin care acesta îşi manifesta influenţa în partid.

După 2005, Dragnea îşi realizează aspiraţia spre o funcţie în conducerea centrală a PSD. El devine nu numai vicepreşedinte PSD, dar şi unul dintre cei mai importanţi susţinători financiari ai partidului. La alegerile europarlamentare, Dragnea nu a fost doar directorul de campanie, ci şi unul dintre cei mai importanţi sponsori.

Numele său a fost amestecat în mai multe afaceri suspecte. Una dintre ele este privatizarea societăţi TELDRUM, firmă de construcţii de drumuri aparţinând CJ Teleorman. În 2002, CJ Teleorman, condus de Dragnea, a vândut societatea. Faptul că, până la privatizare, TELDRUM nu primea contracte de la CJ, dar după 2002 avea aproape monopol pe lucrări, i-a făcut pe jurnaliş tii din presa locală să avanseze ipoteza că este controlată din umbră de Liviu Dragnea. Anchetele de presă l-au iritat pe şeful CJ Teleorman astfel că, recent, el a cerut închiderea unei publicaţ ii locale, „Gazeta de Sud-Est“, care scormonea în afacerile sale imobiliare. Averea fabuloasă pentru un demnitar bugetar l-a adus de multe ori în vizorul anchetelor de presă, iar, din 2006, şi al unui dosar DNA.

Challangerul

Din punct de vedere politic, Teleormanul este dominat de PSD. La alegerile din 2004, scorul obţinut a fost de peste 50%. Chiar şi în perioada de declin a PSD, Dragnea a reuşit să-şi menţină dominaţia, obţinând la europarlamentare unul dintre cele mai bune scoruri: 37%.

Totuşi, candidatul PDL la preşedin- ţia CJ, deputatul Alexandru Mocanu, are şanse să-l învingă pe Liviu Dragnea. Cei doi au fost colegi în Partidul Democrat şi conduceau, împreună cu Adriean Videanu, filiala Teleorman. Până în 2004, când a fost ales deputat, Mocanu a fost consilier judeţean.

ONG-urile care au format Coaliţia pentru o administraţie locală curată l-au trecut pe Mocanu pe lista lor de candidaţi cu probleme. Candidatul PDL a fost acuzat că a promovat interesele familiei sale prin iniţierea proiectului de lege prin care propunea ştergerea datoriilor de 400 miliarde lei vechi la 10 fabrici de bere. Printre acestea se număra şi SC Bere şi Malţ ROBEMA, din Roşiorii de Vede, unde soţia sa era inginer-şef. Această societate avea o datorie de 203 miliarde de lei vechi, adică 6 milioane de euro.

Cu şanse minime au intrat în competiţia pentru şefia CJ Teleorman candidatul PNL, Ilie Bălan, şi cel al PC, Sabin Cutaş. Senatorul Sabin Cutaş este cunoscut ca unul dintre oamenii de casă ai fostului preşedinte PC, Dan Voiculescu. Până să fi agăţat un post de conducere la conservatori, a avut grijă de afacerile lui Dan Voiculescu ca director la GRIVCO, Antena 1 şi trustul Intact. ALEXANDRU MOCANU

Vârsta: 57 de ani

Familie: căsătorit

Profesie şi studii: inginer, Facultatea de Industrie Alimentară şi Tehnică Piscicolă, Galaţi

Apartenenţă politică: din 1992, membru PD

Avere: depăşeşte un milion de euro. O mare parte din bani reprezintă plasamente la cele 8 firme la care este acţionar. O altă parte - terenuri pe Valea Prahovei şi apartamente, case de vacanţă la munte şi pe litoral

Puncte tari: candidează din partea PDL şi beneficiază astfel de valul de simpatie transferat de la şeful statului

Puncte slabe: este o figură ştearsă

SABIN CUTAŞ

Vârsta: 40 de ani

Familie: căsătorit, doi copii

Profesie şi studii: inginer, Facultatea de Aeronave, doctorand ASE

Apartenenţă politică: PC

Avere: un apartament în Bucureşti, o maşină, „o ambarcaţiune de agrement“ şi o firmă de consultanţă în care a investit aproape 100.000 de euro

Puncte tari: numele său nu a fost amestecat în scandaluri de corupţie

Puncte slabe: legăturile cu judeţul sunt superficiale şi are o notorietate locală redusă; este candidatul unui partid cotat cu şanse minime

LIVIU DRAGNEA

Vârsta: 45 ani.

Familie: căsătorit

Profesie şi studii: inginer, Facultatea de Transporturi

Apartenenţă politică: din 2000 membru PSD

Avere: are bunuri estimate la mai multe milioane de euro - case de vacanţă, apartamente, terenuri, firme şi un hotel pe malul Dunării

Puncte tari: ca preşedinte al CJ are influenţă asupra primarilor. Fondurile de la bugetul local, dar şi averea personală, constituie o forţă semnificativă în angrenajul campaniei

Puncte slabe: în cei 12 ani în care s-a aflat la conducerea judeţului şi-a construit o imagine negativă