Ministrul Justiției și președinta Comisiei de anchetă parlamentară au lansat un atac concertat la adresa șefei DNA, care a refuzat de trei ori să se prezinte la audieri

Orice persoană care ocupă o funcție publică are obligativitatea, din loialitate constituțională, să se prezinte în fața unei comisii parlamentare, când este citată, a afirmat ministrul Justiției, într-un atac foarte puțin voalat la adresa șefei DNA, cea care a refuzat în trei rânduri să se prezinte în fața Comisia de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009, constituită în urma dezvăluirilor din Evenimentul zilei.

Într-o postare pe Facebook, Tudorel Toader a scris ieri: „Loialitatea cons tituțională, constând în atașamentul față de regulile, principiile și valorile constituționale, exclude orice acțiune sau inacțiune de natură să afecteze activitatea unei comisii parlamentare”. Ulterior, ministrul Justiției a precizat: „Curtea Constituțională a spus că Regulamentul (comisiei parlamentare – n.r.) respectă exigențele Constituției. Prin urmare, loialitatea constituțională este o regulă general-valabilă pentru orice persoană invitată sau citată, persoană care nu poate să afecteze buna desfășurare a Comisiei. Nu m-am referit la cineva anume. E valabil pentru orice persoană, indiferent de rang, de funcție, de demnitate.”

„Toader, obligat să ia măsuri”

Ministrul Justiției poate propune Consiliului Superior al Magistraturii înlocuirea șefei DNA. După avizul consultativ al CSM, decizia finală îi aparține șefului statului. Președinta Comisiei parlamentare de anchetă, Oana Florea, și-a manifestat speranța că declarațiile ministrului reprezintă un semn că urmează și măsuri concrete la adresa Laurei Codruța Kovesi: „Persoanele trebuie să se prezinte la Comisia de anchetă, mai ales acum că a apărut decizia Curții Constituționale și ministrul Justiției trebuie să intervină în acest caz, ca să întărească acest lucru. Dacă doamna Kovesi nu va răspunde ultimului apel, cred că ministrul este obligat să ia măsuri.”

Lege nouă pentru întărirea comisiilor de anchetă

De asemenea, Florea a declarat că este nevoie ca puterile acestor comisii parlamentare să fie sporite, dând ca exemplu Franța, unde, pe timpul funcționării unei astfel de comisii de anchetă, deputații acționează ca niște judecători de instrucție , având inclusiv dreptul de a face percheziții. Iar neprezentarea este exclusă. În acest sens, membrii comisiei iau în considerare ca raportul final al acestui for să cuprindă și propuneri de modificări ale legii, încât cei care nu se prezintă la audieri să poată fi sancționați. Întrebată ce ar urma să cuprindă aceste propuneri de modificare a legii, Oana Florea a răspuns pentru EVZ că „dacă acum este foarte clar pentru toată lumea că toți oamenii au obligativitatea, indiferent că sunt persoane publice sau private, să ajute comisiile parlamentare de anchetă în activitatea lor, este clar că trebuie văzute și niște pârghii prin care aceștia să fie obligați să vină, ori niște sancțiuni~. Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, ieri, că scrisoarea Comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009 privind o posibilă sesizare a CCR cu privire la un eventual conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlament va fi transmisă Comisiei juridice şi celei pentru constituţionalitate pentru a decide paşii de urmat.

​

Lazăr poate trimite dosarul Alegerilor la comisie

Consiliul Superior al Magistraturii i-a răspuns, ieri, Procurorului General al României în legătură cu legalitatea transmiterii unei copii a Dosarului alegerilor prezidențiale din 2009 la Comisia parlamentară de anchetă, declinându-și competența, deoarece un răspuns ar „presupune interpretarea unor dispoziții legale, altele decât cele ce privesc organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar determina o extindere excesivă a instrumentelor juridice prin care se realizează apărarea independenței sistemului judiciar, cu atât mai mult cu cât dosarul solicitat a fost deja soluționat de organul judiciar.” Această ultimă precizare însă, că „dosarul a fost deja soluționat” reprezintă însă un indiciu foarte clar că procurorul general Augustin Lazăr nu ar mai avea nici un impediment să transmită dosarul la comisie, de vreme ce orice dosat închis devine automat public