România își menține angajamentul de aderare la zona euro, însă eforturile din prezent se axează pe măsuri de susținere economică și socială. Pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina a schimbat puțin interesele Guvernului, fiind probleme mult mai urgente de rezolvat.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a făcut un anunț de ultim momentu cu privire la aderarea României la zona euro. Potrivit acestuia, țara noastră își menține în continuare interesul, însă pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina a schimbat puțin lista priorităților. Astfel, în prezent, eforturile se axează pe măsurile de susținere economică și socială.

Miercuri, 4 mai, Guvernul a aprobat Programul de convergență 2022-2025, care are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2024 și prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2022-2025.

Dan Cărbunaru susține că politica fiscal-bugetară pe termen mediu este îndreptată spre reducerea deficitului bugetar. Aceasta se va face gradual, în condițiile urmăririi obiectivelor de redresare economică. De asemenea, oficialul a precizat că anul 2022 vine cu o constricție bugetară care are drept țintă deficitul bugetar în termeni ESA de 6,2% din PIB.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului susține că datoria guvernamentală, conform metodologiei Uniunii Europene, s-a situat la finalul lui 2021 la nivelul de 48,8% din PIB, inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În ceea ce privește datoria internă a României, aceasta a reprezentat 24,8% din PIB, iar datoria externă a fost de 24,0% din PIB.

”Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă, în prezent, eforturile se axează pe măsurile de susţinere economică şi socială ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 şi pe diminuarea consecinţelor generate de conflictul militar din Ucraina”, a spus Dan Cărbunaru.

Motivul pentru care România nu aderă la zona euro prea curând

Guvernul a adoptat miercuri, 4 mai, Programul de Convergenţă pentru 2022-2025, în contextul în care Semestrul European prevede ca statele membre să prezinte Programele de stabilitate sau de convergență în cadrul cărora să evidențieze planurile avute în vedere pentru consolidarea finanțelor publice, a mai spus Cărbunaru, iar documentul va fi transmis Comisiei Europene.

În ceea ce privește aderarea la zona euro, România nu îndeplinește criteriile nominale necesare trecerii la moneda euro. În plus, ne confruntăm și o serie de alți factori, cum ar fi lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ sau dezechilibrele macroeconomice.

Guvernul adaugă că efectele conflictului din Ucraina sunt resimțite pe 3 paliere: ”a) evoluția prețurilor la materii prime, alimente și energie ce vor susține o creștere mai accelerată a inflației; b) perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu efect direct asupra comerțului; c) diminuarea gradului de încredere al consumatorilor/mediului de afaceri, datorită (sic!- n.red.) înăspririi condițiilor financiare și potențiala ieșire a capitalului de pe piețele emergente, precum și probleme sociale ce derivă din sosirea unui număr ridicat de refugiați.”